Ursula von der Leyen se confruntă cu o moțiune de cenzură în Parlamentul European: ce speră Gheorghe Piperea să obțină

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, se va confrunta joi cu un vot de încredere din partea Parlamentului European, o premieră în ultimul deceniu pentru șeful executivului european. Deși în acest moment votul este mai degrabă simbolic și multe grupuri politice au indicat că vor respinge moțiunea de cenzură inițiată de europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, un eventual succes al moțiunii ar forța demisia întregii Comisii.

Pentru von der Leyen, aceasta este o provocare semnificativă în primul an al celui de-al doilea mandat, care va implica participarea la o dezbatere despre leadershipul său, urmată de votul de joi. Deși moțiunea nu are șanse mari de succes, evidențiază totuși nemulțumirea în creștere la Bruxelles, după măsuri și scandaluri controversate. În cazul adoptării moțiunii de cenzură, ar fi necesară numirea a 27 de noi comisari europeni.

Dezbaterea moțiunii este planificată pentru luni, iar Ursula von der Leyen va fi prezentă. Urmează o discuție unde liderii grupurilor politice își vor exprima punctele de vedere înainte de votul în plen de joi. Gheorghe Piperea a depus moțiunea de cenzură invocând indignarea față de mesajele secrete din 2021 între Ursula von der Leyen și Albert Bourla de la Pfizer, referitoare la vaccinuri în pandemie.

Cu toate că unii membri ai Partidului Popular European, din care face parte von der Leyen, și ai grupului de dreapta ECR, din care AUR face parte, și-au retras sprijinul, Piperea a obținut cele 72 de semnături necesare pentru inițierea votului de neîncredere. Centriștii din UE care au susținut-o pe von der Leyen nu sprijină inițiativa, deși sunt acuzată că s-a aliniat extremei drepte pentru a dilua reformele ecologice.

Europarlamentarul conservator Gheorghe Piperea, într-un interviu, a afirmat: „Am reușit să deschid cutia Pandorei”, referitor la demersul său împotriva Ursulei von der Leyen. Cu șanse reduse de a obține destituirea de joi, Piperea speră că va marca „începutul sfârșitului” pentru von der Leyen și că ar putea fi forțată să demisioneze în octombrie, din cauza nemulțumirilor crescânde din cadrul propriului partid de centru-dreapta.

Peisajul politic din PE este variat, cu Partidul Popular European având 188 de eurodeputați, Alianța Socialiștilor și Democraților - 136, grupul de extremă dreaptă condus de Marine Le Pen are 84 de voturi, iar Conservatorii și Reformiștii Europeni, unde se află AUR, au 78 de voturi. Grupul Renew Europe, inițiat de susținătorii lui Emmanuel Macron, deține 77 de voturi iar Verzii/Alianța Liberă Europeană au 53 de voturi. Parlamentul include și grupul Stângii, cu 46 de voturi, și Europa Națiunilor Suverane, cu 25 de voturi, plus 21 de deputați independenți și 12 neafiliați.

Von der Leyen trebuie să treacă mai întâi printr-o dezbatere pe fondul nemulțumirilor față de stilul său de conducere autoritar. Liberalii, socialiștii și verzii europeni sunt nemulțumiți de redirecționarea fondurilor destinate combaterii sărăciei către un program de reînarmare. Parlamentul European intenționează să dea în judecată Comisia la cea mai înaltă instanță UE, după ce a fost exclus din procesul decizional privind cheltuielile de apărare.

În luna mai, judecătorii UE au decis că executivul european a greșit refuzând accesul unui jurnalist la mesajele de negociere ale Ursulei von der Leyen cu privire la livrările de vaccinuri. Judecătorii au considerat că acest refuz a încălcat principiile bunei administrări și transparenței.

Piperea a descris-o pe von der Leyen ca având tendințe totalitariste, acuzând că a ocolit europarlamentarii pentru a crea un program de împrumuturi de 150 de miliarde de euro pentru apărare. El susține că, pentru ca democrația să fie consolidată în UE, deciziile Comisiei trebuie să fie transparente. „Comisia încalcă statul de drept”, a acuzat Piperea.

În ciuda dificultăților, Piperea a recunoscut pentru The Telegraph că România nu poate copia Brexit-ul şi că trebuie să reformeze UE din interior.

El a precizat că notorietatea AUR nu îl deranjeaz, deși recunoaşte abordările sale controversate. După cum a spus, von der Leyen este criticată chiar și în propriul partid pentru planurile sale ecologice. Iar din cauza acestei ostilități, Piperea prevede o posibilă demisie până la sfârșitul anului.

Piperea este de părere că von der Leyen are o „majoritate toxică” pentru ea, din cadrul propriului partid. Afirmațiile sale au fost repede respinse la Bruxelles, unde Comisia Ursulei von der Leyen a fost aprobată după alegerile din 2024 cu 370 de voturi din 688.

Demiterea Comisiei în acest context ar aduce o incertitudine mare, având în vedere perspectivele de conflict comercial cu SUA și Rusiei în Ucraina. Giorgia Meloni, o aliată a Ursulei von der Leyen în domeniul imigrației, ar putea avea un cuvânt greu în această chestiune.

Conservatorii pro-UE sunt nemulțumiți că vor fi obligați să participe la o dezbatere și un vot inconfortabil. Manfred Weber, liderul PPE, a criticat vehement acțiunile lui Piperea, calificându-le drept „o rușine” și acuzând că „marionetele lui Putin” încearcă să submineze unitatea Europei.

Jacques Santer, fostul lider al Comisiei, a demisionat în 1999 pentru a evita un vot de neîncredere. In schimb, Jean-Claude Junker a depășit cu succes o moțiune similară în 2014, ceea ce lasă Comisia actuală într-o poziție similară, potrivit The Telegraph.