UTIL // De ce este bună rotaţia culturilor în grădina de legume

Grădinărit // Rotaţia culturilor pe același teren are mai multe beneficii majore

Activităţile în grădina de legume se desfăşoară conform calendarului agricol, însă este potrivită şi o planificare, când se ştie ce legume vor fi cultivate în sezonul următor pentru a obţine recolte cât mai bune. Avantaje importante, mai ales în cazul grădinilor organice, pot fi obţinute folosind principiul rotaţiei culturilor.

Ce este rotaţia culturilor?

O vorbă din bătrâni spune că nu se plantează aceeaşi plantă în acelaşi loc doi ani la rând.

Rotaţia culturilor în grădina de legume este o practică folosită cu succes în agricultură şi constă în cultivarea în ani succesivi, pe aceleaşi loturi de teren, a unor plante din specii diferite. Rotaţia culturilor în grădină are mai multe beneficii majore.

Exploatarea optimă a resurselor solului

Diverse specii de plante au necesităţi diferite în ceea ce priveşte apa şi substanţele hrănitoare, iar rotaţia culturilor nu doar că asigură plantelor nutrienţii necesari unei bune dezvoltări, dar protejează în acelaşi timp solul de epuizarea anumitor compuşi.

Mai mult chiar, anumite legume ajută la acumularea unor nutrienţi în sol, care vor fi bineveniţi anul viitor altor legume consumatoare de aceste substanţe hrănitoare. Bunăoară, mazărea şi fasolea fixează azotul în sol, care va fi benefic anul viitor culturii de varză sau broccoli.

Reducerea daunelor produse de boli şi dăunători

Se ştie că fiecare familie de plante este afectată de dăunători specifici. De exemplu, morcovul atrage anumiţi viermi, iar dacă pe un strat veţi cultiva ani la rând tot morcovi, populaţia de viermi din sol va creşte continuu, ajungând să compromită întreaga recoltă.

S-a constatat, însă, că mazărea şi fasolea sunt puţin afectate de aceşti paraziţi. Or, după o cultură de morcovi, în anul viitor este bine să semănaţi mazăre sau alte boboase, ceea ce va duce la nimicirea viermilor.

Totodată, rotaţia îmbunătăţeşte structura solului, dat fiind faptul că diferite legume au rădăcini de dimensiuni diferite şi necesită tehnici de cultivare diferite.

Cum se face rotaţia culturilor?

Pentru ca o grupă de legume să nu revină pe acelaşi strat mai devreme de trei ani, legumele se vor împărţi în trei grupe, în funcţie de necesităţile lor nutritive. Ca să vă fie mai simplu, orânduiţi-le după următoarele criterii – legume care dau frunze, rădăcini şi fructe.

Grupa I (au nevoie de fosfor): tomate, ardei, vinete, cartofi, varză, broccoli, conopidă, varză de Bruxelles, pepene, castravete.

Grupa II (se dezvoltă cu potasiu): morcov, păstârnac, ţelină, pătrunjel, ridichi, sfeclă roşie, ceapă, usturoi.

Grupa III (au nevoie de azot): fasole, mazăre, spanac, salată, dovleac, soia, porumb, floarea-soarelui, plante aromatice.

Grupa IV va include plantele perene precum hreanul, leuşteanul, salvia ş.a. a cărei localizare rămâne fixă de-a lungul anilor.

Primele trei grupe de legume vor fi schimbate cu locul şi abia în al patrulea an vor reveni pe aceleaşi locuri de teren.

Bineînţeles că numărul, forma şi dimensiunile parcelelor vor varia de la caz la caz, la fel şi legumele care vă plac şi pe care veţi decide să le cultivaţi. Dar important este să nu uitaţi că principiul rotaţiei culturilor aduce beneficii reale în grădina de legume.

Atenţie! Aplicaţi în fiecare an cantitatea cea mai mare de compost pe parcela unde veţi cultiva Grupa I de legume, cu cel mai mare necesar de substanţe nutritive.

Rotaţia culturilor înseamnă legume sănătoase

Rotaţia culturilor în grădina de legume nu cere eforturi mari, dar oricum presupune nişte griji. Legumicultorii care nu doresc să se complice cu rotaţia vor trebui să folosească intensiv îngrăşămintele chimice pentru a compensa dispariţia substanţelor hrănitoare din sol. Totodată, se vor utiliza insecticide şi pesticide pentru a face faţă bolilor şi dăunătorilor.

Numai că, în acest caz, care ar fi diferenţa dintre legumele din supermarket şi cele gustoase şi sănătoase, recoltate în propria grădină, pe care fiecare ni le dorim pe masă?

Sfaturi pentru rotaţia culturilor

Dacă urmaţi cu atenţie sistemul de rotaţie a culturilor, veţi obţine o recoltă superioară în grădina de legume. Există şi câteva sfaturi suplimentare de care este important să ţineţi cont.

Excepţia de la planul pentru rotaţia culturilor o constituie succesiunea roşii/cartofi. Cele două legume sunt înrudite şi pot suferi de aceleaşi boli ori pot fi atacate de aceiaşi dăunători.

De aceea, e bine de evitat cultivarea cartofilor într-o zonă a grădinii în care în anul precedent au fost cultivate roşii. Pe lângă aceasta, agronomii recomandă să fie evitată şi alăturarea de straturi între ceapă şi usturoi, sfeclă şi spanac, ţelină de frunze şi ţelină de rădăcină, morcov cu salată verde.

Atunci când aveţi la dispoziţie destul spaţiu în grădina de legume, plantaţi trifoi într-o zonă în fiecare an. Acesta îmbogăţeşte substanţele nutritive din sol şi asigură un pământ roditor fără îngrăşăminte chimice.

Este indicat ca plantarea cartofilor şi a legumelor cum sunt varza, conopida, broccoli, ridichi să fie cât mai departe de locul pe care l-au ocupat în grădină în anul precedent. Cartofii trebuie feriţi de zonele în care a fost aplicat var stins, în timp ce varza şi conopida preferă aceste condiţii.

Legumele rădăcinoase nu cresc bine în solul îmbogăţit cu gunoi de grajd în toamna precedentă. Morcovii sunt cei mai sensibili şi se vor crăpa dacă sunt plantaţi într-o zonă nepotrivită.

Şi nu uitaţi că este foarte importantă igiena grădinii. Toamna terenul trebuie curăţat perfect, iar resturile vegetale adunate - să fie distruse prin ardere.

Lilia Grubîi