SUA cer un nou cadru de securitate care să includă Europa, la negocierile de la Abu Dhabi

Negocierile dintre Kiev și Moscova, mediate de Washington, au început marți, la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, după luni de întrerupere. Participanții speră să obțină progrese în direcția soluționării războiului din Ucraina, iar Statele Unite au vorbit despre un „nou” cadru de securitate care să includă Europa.

La deschiderea întâlnirii, prima din februarie, delegațiile Rusiei și Ucrainei s-au așezat față în față, în prezența emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Discuțiile urmau să continue și miercuri.

Delegația rusă, formată din 11 membri, este condusă de consilierul prezidențial Vladimir Medinski și îi include pe viceminiștrii de externe Serghei Riabkov și Mihail Galuzin, șeful serviciului de informații militare Igor Kostiukov și oficialul FSB Alexei Komkov. Din echipă mai fac parte ofițerii Statului Major General Iuri Jîgarlovski și Aleksandr Zorin, oficialul de contrainformații al FSB Dmitri Minaev, reprezentanta Kremlinului Elena Podobreevskaia și oficialii Ministerului de Externe Alexei Polishciuk și Oleg Postnikov. Riabkov și Komkov nu au participat la discuțiile de la Istanbul din 2025.

„Sperăm să ajungem la o pace durabilă în Ucraina”, a declarat la deschiderea negocierilor, la Abu Dhabi, șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov.

KUSHNER CERE „ZECI DE ANI, SECOLE DE PACE”

Emisarul american Jared Kushner a cerut un „nou” cadru de securitate pentru Ucraina și Rusia, dar și pentru Europa, care să asigure „zeci de ani, chiar secle de pace”. Partea rusă a exprimat o poziție asemănătoare.

Șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, și-a exprimat speranța că discuțiile de la Abu Dhabi vor apropia Rusia și Ucraina de pace. El a mulțumit, de asemenea, Statelor Unite pentru eforturile depuse în vederea facilitării unei soluționări pașnice.

Rezolvarea războiului din Ucraina „este doar un element” al dezbaterii, al cărei „obiectiv ultim este crearea unei arhitecturi a securității globale și indivizibile a întregului continent”, a declarat o sursă din delegația rusă.

Negocierile dintre Kiev și Moscova, desfășurate cu medierea americană, au loc marți și miercuri în capitala Emiratelor Arabe Unite, după o întrerupere de peste opt luni. Întâlnirea reunește reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite, în încercarea de a pune capăt războiului declanșat de invazia rusă.

Președintele american Donald Trump, care a criticat dur Kievul în ultimele săptămâni și este acuzat că urmărește să privilegieze cooperarea economică cu Kremlinul, a preconizat joi „un acord foarte mare” cu Rusia privind Ucraina, care ar putea „să înglobeze întreaga Europă”.

Kievul și europenii au reacționat la aceste declarații vagi și s-au pronunțat împotriva oricărui acord încheiat fără participarea lor. Un semn de scepticism este declarația unui oficial ucrainean de rang înalt, potrivit căruia Kievul nu are „aşteptări particulare”.

„Vom vedea cum vor evlua lucrurile la faţa locului”, a declarat acesta sub protecția anonimatului.

Germania a apreciat că „Trebuie să vedem acum dacă Rusia este cu adevărat pregătită să negocieze în moc serios”. Un oficial american s-a declarat, la rândul său, „prudent optimist”. El a spus că Kievul, la fel ca Moscova, „au arătat un pic de supleţe în privat” în privința pozițiilor lor.

RUSIA ÎNCEARCĂ SĂ ÎNLĂTURE EUROPA DE LA NEGOCIERI

Înainte de începerea negocierilor trilaterale, delegatia ucraineană s-a întâlnit cu emisarii americani și cu reprezentanți ai Regatului Unit, Uniunii Europene și NATO, pentru a-și „alinia” pozițiile, a anunțat Rustem Umerov.

„Lucrăm mână în mână cu ucrainenii”, a declarat o sursă de la Palatul Élysée. „Nu poate exista o soluție durabilă în Ucraina fără să se țină cont de securitatea europeană și nici acord privind securitatea în Europa fără europeni”, a subliniat sursa președinției franceze.

Rusia încearcă să înlăture Europa de la negocieri, iar majoritatea liderilor europeni au avut puține, dacă nu chiar niciun contact cu președintele rus Vladimir Putin începând din 2022. Kremlinul se opune oricărei desfășurări de trupe europene de menținere a păcii.

Pe teren, Rusia continuă să bombardeze intens Ucraina și, de peste o lună, atacă din nou rețeaua energetică ucraineană. Acest lucru alimentează temerile că milioane de ucraineni ar putea trece printr-o nouă iarnă fără încălzire, apă curentă și electricitate.

În noaptea de luni spre marți, Rusia a lansat o rachetă balistică și 162 de drone asupra Ucrainei, potrivit Kievului.

Un rar motiv de optimism este armistițiul recent din regiunea Herson, promovat de prima doamnă a Statelor Unite, Melania Trump. Acesta a permis evacuări umanitare și, într-un fapt excepțional, a fost respectat de ambele tabere.

După acest „precedent foarte pozitiv”, Kievul ar putea cere o „dezescaladare” prin „intermediul unor asemenea armistiţii locale”, estimează analistul ucrainean Volodimir Fesenko.

Până în prezent, Moscova a refuzat orice armistițiu prelungit pe întregul front, susținând că acesta i-ar permite Kievului să se consolideze. Ultimele runde de negocieri directe au dus doar la schimburi de prizonieri și de cadavre ale militarilor uciși.