„Romanul” muzical al lui Baltag

Carieră // Arta de a deveni dirijor în Germania

Roman Baltag este un tânăr moldovean care studiază arta dirijorală la una dintre cele mai prestigioase instituții muzicale din Europa. A ales să devină dirijor la îndemnul profesorului său de acordeon, iar astăzi este unul dintre cei mai promițători dirijori de muzică simfonică. Este tânăr, energic și creativ, având ambiții mari în domeniul muzicii. În timpul apropiat, Roman va dirija Orchestra Regiunii Saxonia din Germania, iar de la anul va colabora cu Orchestra Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” de la Chișinău.

S-a „molipsit” de la bunicul și mama lui

Zice că, la început, nu s-a simțit atras foarte tare de muzică, deși bunicul său era trompetist, iar mama sa cânta tocmai la trei instrumente: pian, vioară și acordeon. Treptat, însă, s-a „contaminat și el de acest virus”, începând să studieze acordeonul, iar profesorul, observând că are și calități de dirijor, i-a recomandat să învețe arta dirijorală. A urmat acest sfat și astăzi a ajuns unul dintre cei mai promițători dirijori moldoveni. Este de părere că, încă de la o vârstă fragedă, copiii trebuie îndrumați de părinți și dascăli în alegerea unei profesii.

A crescut la țară, iar primii pași în muzică i-a făcut la Școala de Arte „Alexei Stârcea”, după care a urmat Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga” și Universitatea Națională de Muzică din București. Anul acesta va încheia ciclul de master la Universitatea de Muzică „Carl Maria von Weber” din Dresden, Germania. Aceasta este una dintre cele mai vechi instituții germane de muzică, considerată a fi prestigioasă în lumea muzicii. Aici studiază peste 600 de tineri din toată lumea.

Primii pași și specificul meseriei

Pentru prima dată a dirijat o orchestră simfonică în anul I de facultate. „Desigur, am avut emoții, dar nu foarte mari, pentru că erau doar primii pași în dirijat și încă nu realizam complexitatea lucrurilor”, își aduce el aminte.

Este dedicat plenar acestei vocații, întrucât, spune el, în muzică acțiunea se petrece foarte repede, iar dirijorul trebuie să poată interveni în orice moment. „Cunoașterea profundă a partiturii, dar și o tehnică bine pusă la punct sunt fundamentale în această meserie. Iar pentru a obține o tehnică bună este nevoie de mulți ani de exersare. Nu există o regulă care să spună că pentru a învăța o simfonie de Beethoven ai nevoie de cinci ore pe zi, iar pentru una de Brahms sunt necesare șase. Muzica este percepută diferit de fiecare om în parte, fapt ce îl face pe un dirijor unic”, explică Roman.

Potrivit lui, un dirijor trebuie să fie concentrat asupra sarcinii pe care o are de îndeplinit, să posede spirit analitic și să fie perseverent. S-a constatat că cei care practică meseria de dirijor au o durată de viață mai mare, deoarece sunt în permanentă mișcare. Tânărul dirijor afirmă că acest lucru se datorează și faptului că muzica face viața omului mai liniștită și mai sănătoasă.

Puncte tari în palmares

A participat la câteva concursuri de dirijat, cea mai înaltă treaptă în palmaresul său fiind premiul II la Concursul Internațional de Dirijat din București, obținut acum doi ani. În vara acestui an a participat la două masterclass-uri: unul la Vilnius, Lituania, și altul la Moscova, Federația Rusă. Cursurile respective au la bază școli diferite în arta dirijorală care, de-a lungul timpului, și-au dovedit eficacitatea.

În viitorul apropiat, Roman Baltag va dirija Orchestra Regiunii Saxonia din Germania, iar din februarie 2014 va începe să colaboreze cu Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” de la Chișinău. Totuși, tânărul dirijor speră că, într-un viitor previzibil, va conduce propria orchestră. „La momentul actual nu îmi rămâne decât să fiu foarte ambițios și să depun mult efort pentru realizarea acestui vis”, se arată el optimist.Vorbind despre proiectele sale de viitor, tânărul spune că primul punct pe lista sa de priorități este finalizarea studiilor. Însă pentru toate succesele sale de până acum este recunoscător familiei.

„Când un artist lucrează pentru a supraviețui, arta rămâne în umbră”

Apreciază faptul că în R. Moldova arta muzicală este la ea acasă. Promite că, dacă va fi invitat să participe la anumite manifestări culturale din țară, cu siguranță nu va refuza, oricât de multe ar fi acestea.

Referindu-se la evoluția muzicii simfonice autohtone, studentul de la Dresden consideră că principala cauză ce încetinește dezvoltarea acesteia este lipsa suportului financiar. „Atunci când un artist este obligat să lucreze doar pentru a supraviețui, arta, din păcate, este lăsată în umbră. Dar este, totuși, îmbucurător faptul că tot mai multe evenimente culturale au loc la noi în țară și tot mai mulți tineri sunt implicați în aceste manifestări, doar că acest lucru ar trebui extins și la nivel de provincie”, susține muzicianul.

Pasionat și de jazz, și de rock

Nu este atașat de un compozitor anume. Îi plac toți compozitorii, însă se simte atras mai mult de „naturalețea lui Mozart, dificultatea lui Brahms, lupta omului cu destinul a lui Ceaikovski și culorile lui Ravel”. Privește înregistrările marilor dirijori Fritz Reiner, Otto Klemperer, Bruno Walter, Herbert von Karajan, Valery Gergiev, Mariss Jansons și ale altora. În timpul liber ascultă nu doar muzică clasică, ci și jazz în interpretarea Ellei Fitzgerald și rock de „Pink Floyd”, „Queen” sau „Rolling Stones”.

Cătălin Mihai