Semne bune văzute dintr-o perspectivă sceptică

Prezentul continuu

Neîncrederea generală a societății față de actuala putere, precum bine se știe, e un fapt statistic. În aceste împrejurări, par să fie trecute cu vederea ori să rămână în penumbră semnificațiile unor măsuri importante adoptate în ultimele zile de autorități pentru a răspunde așteptărilor populației și creditorilor externi.

Distorsiuni optice

Parafrazându-l pe Marcel Proust, impresia este pentru democrație ceea ce este pentru savant experimentul. Anume senzațiile, gândurile și imaginile pe care le stârnesc politicienii se convertesc în atitudini și voturi.

Or, actualii guvernanți stau foarte prost la capitolul efectelor pe care le produc asupra guvernaților. Nu e de mirare că, orice ar face cei dintâi, mai toate acțiunile lor sunt privite cu scepticism de cei din urmă.

În această situație, există riscul să nu nuanțăm suficient ultimele mișcări ale puterii. Luptele partizane deformează adesea realitatea prin omisiuni și exagerări. Opoziția taxează toate inițiativele Guvernului Filip drept pură făcătură, ceea ce produce anumite distorsiuni optice.

După cum am arătat și anterior în acest colț de pagină, gesturile puterii adesea, de bună seamă, par o încercare disperată de a arunca praf în ochii publicului. Promovarea lui Mihai Poalelungi în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție, de exemplu, l-a contrariat pe ambasadorul american care a comentat sarcastic subiectul pe o rețea socială.

Până la proba contrarie, și demisia procurorului general, Corneliu Gurin, pare o vrăjeală ordinară. Ca să nu mai vorbesc de calitățile de fachir pe care le etalează premierul Pavel Filip ori de câte ori promite reducerea prețurilor la unele produse energetice.

Marionete și în scenă, și în sală?

Totuși, nu avem cum să nu recunoaștem că există și semne bune pe firmamentul politic. O parte din deciziile sau actele adoptate în luna februarie creează premise pentru o schimbare veritabilă.

Mă refer, mai întâi de toate, la Legea cu privire la procuratură, care pare a fi în măsură să asigure independența reală a anchetei judiciare. Este promițătoare și noua normă ce prevede ca o persoană fizică sau juridică să nu poată deține mai mult de două licențe TV.

Sunt salutate de experți și măsurile întreprinse de BNM pentru a crește nivelul de transparență în sistemul bancar din Republica Moldova. Banca Centrală, bunăoară, a dispus blocarea unui grup de acționari cvasianonimi de la „Moldova Agroindbank” care cumulează circa 40 la sută din acțiuni și riscă astfel să destabilizeze instituția.

Pe de altă parte, PDM-izarea grabnică și agresivă a tuturor segmentelor puterii atât în administrația locală, cât și în cea centrală creează impresia că tridentul Plahotniuc-Lupu-Filip caută să controleze absolut tot ce mișcă în Republica Moldova. Cei din fruntea bucatelor încearcă de fapt minarea pe ascuns a întregului sistem politic de așa manieră, încât să poată promova ulterior în funcții-cheie persoane comode în cel mai transparent și democratic mod cu putință.

Faptul că teatrul de marionete politice la Chișinău s-a dat de gol nu înseamnă în niciun caz că în locul păpușilor vor urca neapărat în scenă niște decidenți autentici și responsabili. S-ar putea ca reprezentarea să fie extinsă în toată sala de spectacole, sforile păpușarului încorsetând nu doar estrada, ci și locurile pentru public.