Republica Moldova trăieşte doar pentru că-i conectată la România

Prezentul continuu

În ultimul său discurs în plenul Parlamentului, înainte de a i se ridica imunitatea, Vlad Filat a recunoscut că Republica Moldova este un proiect eşuat. Acest detaliu simptomatic îl remarcă şi presa de la Bucureşti.

Un stat hrănit artificial

„Avem un stat care nu are instituţii”, a declarat fostul prim-ministru cu puţin timp înainte de a fi reţinut. Dar acest fapt îl mărturisesc, mai mult sau mai puţin eufemistic, şi Valeriu Streleţ, şi Nicolae Timofti, şi Andrian Candu, chit că pe ei nu-i aşteaptă deocamdată procurori anticorupţie după uşă.

Toţi politicienii din prima linie a puterii de la Chişinău mărturisesc fără înconjur că R. Moldova, fără sprijinul financiar românesc, nu va supravieţui. Totodată, premierul Victor Ponta, în emisiunea „Vorbeşte liber”, de la TVR, spunea franc: „România e singura ţară care la ora actuală menţine cel de-al doilea stat românesc în viaţă”.

Vorbind în termeni medicali, Republica Moldova respiră încă pentru că îi conectată la aparate. Fiindu-i în acelaşi timp şi terapeut, şi infirmier, România o monitorizează, o hrăneşte artificial şi se ocupă chiar de toaleta ei zilnică.

Chişinăul este un bolnav într-o stare vegetativă care şi-a pierdut în întregime funcţiile neurologice. Îl desparte de moarte un fir foarte subţire numit împrumutul românesc de 150 de milioane de euro.

Dacă Republica Moldova ar fi o mare corporaţie privată, acţionarii ei principali ar trebui să-şi pună revolverul la tâmplă, dar nu înainte de a lăsa un bileţel cu scuzele de rigoare că au falimentat întreaga afacere. După 20 de ani şi ceva de la proclamarea independenţei, statul de la stânga Prutului a intrat în insolvenţă fără să aibă măcar un plan de redresare.

Poate trăi fără România doar zburând pe Lună

După cum afirmă şi fostul preşedinte Traian Băsescu într-un recent interviu, drumul Republicii Moldova spre UE e închis. Şi ceea ce este mai grav, nu există resurse interne pentru o resuscitare economică, socială şi morală.

Clasa politică de la Chişinău a fost compromisă iremediabil, consideră el. Că-i Plahotniuc, că-i Dodon, că-i Voronin – toţi sunt o apă şi un pământ. Potrivit lui, singura soluţie ar fi ca la putere să vină „generația asta tânără care iese în stradă și spune că vrea unirea cu România”.

Altă ieşire din situaţie nu există. Deunăzi, reprezentantul Federaţiei Ruse la negocierile în chestiunea transnistreană, Serghei Gubarev, declara că Transnistria va putea trăi separat de Republica Moldova numai zburând pe Lună.

Acelaşi lucru se poate spune şi despre spaţiul din dreapta Nistrului. Capotarea ei economică şi, ceea ce e mai important, existenţială dovedeşte că Republica Moldova poate trăi separat de România doar pe Lună.

Sunt baliverne toate pronosticurile potrivit cărora acest stat ar putea fi preluat de Moscova în cazul instalării unei guvernări filoruse. Moscova nu are nici hotar comun, dar nici bani destui pentru a menţine Chişinăul pe linia de plutire. Putin a pierdut Ucraina, va fi înfrânt şi în Siria.

Tăierea nodului gordian

Adevăratul scenariu de groază este acela că, deconectată de la aparate, R. Moldova va deveni un cadavru lăsat să putrezească neîngropat de nimeni. Asta va însemna haos şi debandadă.

Şi cum zborul pe Lună nu-i posibil, singura soluţie este revenirea la normalitate. Reintegrarea acestui teritoriu în hotarele fireşti ale României.

Unde mai pui că ideea pluteşte în aer. Şi pe partenerii noştri occidentali, mai cu seamă pe cei de peste Ocean, începe să-i bată gândul că reunirea oferă oportunitatea de a tăia nodul gordian.

SUA şi aliaţii lor nu pot lăsa Chişinăul la voia întâmplării pentru a nu crea un periculos focar exploziv în spatele Ucrainei şi la hotarul vestic al UE. Şi cum România de ceva timp este desemnată tutorele Republicii Moldova, mai rămâne ca cea dintâi să mai facă un pas, şi anume: să reintre în drepturile părinteşti naturale asupra celei de-a doua.