Confruntarea nebunilor

Prezentul continuu

Afirmațiile recente ale subsemnatului cu privire la isterizarea societății în urma protestelor din centrul Chișinăului au fost percepute, probabil, mai curând ca o licență poetică decât ca un diagnostic. Totuși, ultimele evoluții arată că nebunia pune stăpânire atât pe guvernare, cât și pe organizatorii manifestațiilor antiguvernamentale.

Pacientul salonului nr. 6

Dacă statele ar fi ca oamenii, unele dintre acestea, neîndoios, ar ajunge să fie internate în azilul pentru alienați. Republica Moldova s-ar număra, vorba unui mare scriitor rus, printre pacienții salonului nr. 6.

Nebunul nu este cel care și-a pierdut rațiunea, ci cel care a pierdut totul în afară de rațiune. El nu-i stânjenit, scria G.K. Chesterton, nici de milă, nici de instinctul autoconservării, nici de simțul umorului.

Calculul nebunului produce o schemă rațională. Atâta doar că el încearcă să înghesuie întreaga existență în construcția lui logică. Lumea sa însă este mai mică și mai îngustă decât lumea reală a celorlalți oameni.

Și analiza situației pe care o face Platforma DA pare logică. Potrivit ei, Republica Moldova este un stat oligarhic, unde păpușarii manevrează din umbră, după bunul lor plac, procesul decizional.

Pentru a salva țara din captivitate, strada trebuie să pună presiune pe guvernanți, determinându-i să demisioneze. Totul pare rezonabil. Numai că în această schemă, oricât de rațională ar părea, nu încape întreaga realitate moldovenească.

Lipsesc nuanțele, detaliile, conjunctura internațională, pericolul rusesc, efectele posibile ale răsturnării actualei puteri. Rezultă o schemă în alb-negru a luptei binelui împotriva răului, unde toate mijloacele sunt posibile. Mai rămâne doar un singur centimetru până la aplicarea forței și tentativa unei lovituri de stat.

Frate cu dracul

Platforma DA induce ideea iresponsabilă a răscoalei și exclude transformarea graduală, evolutivă a societății. Nu e de mirare că la 4 octombrie protestele erau la un pas să degenereze în violențe.

Îndemnul la nesupunere, intenția de a forma gărzi populare – toate acestea au la bază o logică. Niște calcule. Atâta doar că ele frizează nebunia. Încercarea unor manifestanți, bunăoară, de a forța intrarea în Parlament sau la „Global Business Center” e un semn că Platforma DA și-a pierdut bunul-simț.

Astfel, nebunia endemică a împins lucrurile într-un punct foarte periculos. Ni se propune să folosim ghilotina pentru tratarea cheliei.

Ca să nu mai vorbesc de orbirea ciudată a platformiștilor care sunt dispuși să se facă frate cu dracul pentru a trece puntea. Colaborarea lor cu agenturile ruse din partidele lui Renato Usatîi și Igor Dodon este pe cât de evidentă, pe atât de suspectă.

Nu-i oprește nici avertismentul Occidentului în general, nici cel al României în special că Rusia manipulează revolta populară de la Chișinău pentru a deturna cursul european al Chișinăului. Se confirmă astfel supozițiile potrivit cărora nemulțumirile populației au fost confiscate de cercuri de interese obscure care caută astfel să-și ia revanșa pentru înfrângerile anterioare.

Trebuie să plătească

Pe de altă parte, îndărătnicirea puterii care nu vrea să-și recunoască gafele monumentale e tot un simptom de sminteală. Trebuie să fii plecat cu sorcova de-acasă, bunăoară, ca să provoci înainte de sosirea Delegației FMI retragerea guvernatorului BNM doar pentru a dovedi că demisiile pe care le revendică protestatarii sunt nu numai inutile, ci și contraproductive.

E adevărat că în spatele Platformei DA se ascund interese meschine. Radicalismul ei trădează dorința ascunsă de a regla niște conturi. Dar tot atât de adevărat e și faptul că actuala guvernare a clacat penibil.

Politicienii care, la câteva săptămâni după alegeri, au dezamăgit și propriul electorat, și aliații externi sunt niște fraieri. Și cum nimic nu-i gratis pe lume, ei trebuie să plătească. Numai așa vor izbuti să liniștească spiritele.