Blochează FMI împrumutul românesc?

Prezentul continuu

Situaţia la zi a Republicii Moldova arată ca dracul. Proteste, incertitudine, nemulţumire generală, radicalizarea stângii filoruse. Şi de parcă toate acestea nu erau destule, vine Mihai Ghimpu şi pune sare pe rană.

Partea lor de adevăr

Potrivit liderului Partidului Liberal, lipsa unui acord cu FMI împiedică Republica Moldova să acceseze împrumutul de 150 de milioane de euro acordat recent de către România. Cu alte cuvinte, ajutorul frăţesc oferit Chişinăului într-un moment de grea cumpănă este dat de-a berbeleacul.

Şi asta când fericirea părea atât de aproape. Sună sinistru.

Ce-i drept, discuţiile purtate luni de reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional la Chişinău nu confirmă cuvintele lui Ghimpu. Ei susţin că n-au impus niciun fel de interdicţii şi promit să consulte România în chestiunea creditului acordat pentru Republica Moldova.

Cum stau lucrurile în realitate? Va putea sau nu Chişinăul să obţină cele 60 de milioane de euro pe care urma să le primească până la finele anului curent?

Greşeşte Ghimpu? Umblă cu fofârlica FMI? Nu. Cred că şi unul, şi altul are partea lui de adevăr.

Mai întâi, trebuie spus că în mod oficial FMI, de bună seamă, nu are cum să impună atare interdicţii unor state independente. Există ţări care, deşi sunt membre ale Fondului Monetar Internaţional, din varii motive refuză semnarea unor memorandumuri cu acesta, ceea ce nu le împiedică să se împrumute din alte surse.

Suspiciuni

Să luăm Israelul. Ţara este membru al FMI din 1954. Cu toate acestea, statul evreu nu i-a cerut niciodată Fondului un ajutor financiar. Asta însă deloc nu înseamnă că Ierusalimul nu împrumută bani de la alte ţări.

SUA, bunăoară, transfera în fiecare an Israelului cate 3 miliarde de dolari în baza unui acord de asistenţă militară. Din anul 2018, acest sprijin financiar va creşte cu un miliard anual.

Totuşi, Fondul care adesea creditează statele membre sub rezerva implementării unor reforme economice sau politice nu priveşte cu ochi buni orice tentativă a clientului de a fenta condiţiile impuse. Se pare că anume asta s-a întâmplat şi în cazul nostru.

FMI are motive să suspecteze Chişinăul că vrea să profite de împrumutul românesc pentru a se sustrage reformelor. Sau cel puţin, pentru a le amâna.

Din ultimul interviu, oferit Ziarului NAȚIONAL de ambasadorul SUA la Chişinău, James D. Pettit, rezultă foarte clar că întreruperea finanţării externe a Republicii Moldova a fost provocată de lipsa reformelor. Ca să încheie un nou memorandum cu Fondul şi, astfel, să deblocheze alte investiţii sau creditări externe, autorităţile moldovene trebuie, spune diplomatul american, să reasigure comunităţile de donatori că îşi vor onora angajamentele asumate.

Pentru moment, consideră ambasadorul Statelor Unite, Republica Moldova nu face față anumitor indicatori, unul dintre cei mai importanți fiind indicatorul controlului asupra corupției. Aceasta, potrivit lui, prezintă un obstacol semnificativ pentru a obține un al doilea Program „Compact”. Clar, nu?

O măsură pedagogică

Gata! S-a terminat cu joaca de-a democraţia. Cu prefăcătoria, cu mimarea reformelor.

Occidentul îi cere Chişinăului să se maturizeze şi nu mai tolerează să fie minţit la infinit. Astfel, amânarea negocierilor cu FMI-ului nu-i o măsură punitivă, după cum li se pare unora, ci una pedagogică, spre îndreptare.

Împrumutul românesc poate fi accesat până la finele anului curent. Şi finanţarea externă este posibil să fie reluată încă înainte de semnarea unui nou memorandum cu FMI.

Dar cu o condiţie. Să fie trimişi în judecată hoţii miliardului şi complicii lor. Oligarhia să se dea la o parte şi să elibereze instituţiile statului din captivitate. De bunăvoie. Pentru că de nevoie preţul pe care va trebui să-l plătească va fi foarte ridicat.