OPINII // Putin: continuitate şi incertitudini la Kremlin

sursa: google.ro

Matei Vișniec

„Voi face totul pentru a aduce Rusiei mai multă putere, prosperitate şi glorie”, a declarat luni 7 mai, la Kremlin, Vladimir Putin, depunând jurământul în calitate de preşedinte, pentru un al patrulea mandat. După respectiva ceremonie, Vladimir Putin l-a propus ca prim ministru pe Dmitri Medvedev. Continuitatea este deci cuvântul de ordine în Rusia, într-un context în care, în ciuda unor manifestaţii ale opoziţiei, marea majoritate a populaţiei preferă autoritarismul lui Putin decât dezordinea din vremea democratului Ielţîn. Pentru mulţi observatori occidentali speculaţiile se concentrează acum pe anul 2024, când Putin va avea 72 de ani. Îşi va pregăti el un succesor între timp sau, peste şase ani, tot Putin va fi preşedinte?

Poate că pare un amănunt dar de fapt suntem în faţa unui simbol: Vladimir Putin a venit la ceremonia de investitură într-o limuzină nouă fabricată până la ultimul şurub în Rusia. La precedentele trei ceremonii Vladimir Putin s-a servit de un Mercedes. Acum, însă, a ţinut să le spună concetăţenilor săi că au motive să fie mândri de ceea ce se realizează în ţara lor, limuzina numită Senat fiind un exemplu elocvent. Iată-l pe Putin revenind la o tradiţie sovietică. În anii 50, după ce sovieticii au construit celebra limuzină ZIL, şefii de la Moscova au recurs la ea sistematic. Maşinile Mercedes au fost adoptate doar după căderea comunismului…

Putin ţine să spună întregii lumi, inclusiv prin gesturi simbolice, că Rusia a redevenit ceea ce era în anii faşti, o mare putere fără de care nimic nu poate fi decis pe planetă.

Într-un articol publicat în Le Figaro, academiciana Hélène Carrère d’Encausse arată că noul mandat pe care îl începe Putin va avea consecinţe importante pentru Europa. Va încerca el să se reconcilieze cu europenii? Se va orienta el tot mai mult spre Asia? Iată întrebările care suscită multe comentarii. Hélène Carrère d’Encausse, specialistă în problemele Rusiei, este de părere că Putin nu a luat încă nici o decizie clară.

Parteneriatul cu China ar putea aduce evident multe avantaje Rusiei, cu atât mai mult cu cât plămânii economiei mondiale şi ai creşterii economice s-au deplasat spre Asia. Iar cei un miliard şi jumătate de chinezi sunt capabili să fructifice imensele întinderi ale Rusiei pe care cei o sută cincizeci de milioane de ruşi nu sunt capabili să le facă prospere. Este însă, oare, acest scenariu, efectiv cel pe care îl vor ruşii?

În prezent, relaţiile comerciale ale ruşilor cu germanii sunt prospere, iar Italia, arată Hélène Carrère d’Encausse, urmează exemplul Germaniei. Vom vedea dacă vizita lui Emmanuel Macron la Sankt Petersburg, anunţată pentru sfârşitul lunii mai, nu va însemna începutul unei noi politici europene faţă de Rusia. Europenii ies în pierdere, economic vorbind, păstrând linia pro-americană şi anti-rusă, mai spune secretara permanentă a Academiei Franceze.

Există însă numeroase alte zone de tensiune între Rusia şi Occidentali, în Siria şi în Ucraina în primul rând. Ruşii sprijină în toate formele aşa-numitele regimuri „iliberale”, precum şi numeroase grupuri populiste şi de extremă dreaptă din Europa. Ruşii mai vând masiv arme regimurilor care sunt în ruptură faţă de Occident şi de valorile democraţiei, iar prin campania lor de fake news încearcă să destabilizeze Occidentul. Pe plan intern, însă Putin a stimulat unele reforme liberale şi precum şi accesul la sfera decizională a unei noi generaţii, care gândeşte mai degrabă în termeni de economie de piaţă decât de geopolitică şi conflicte.

Câtă continuitate atâta incertitudine, iată cum putem defini noul mandat pe care şi-l începe Vladimir Putin în fruntea Rusiei, şi care ar putea deveni în 2024 un mandat pe viaţă, după modelul Xi Jinping sau Recep Tayyip Erdogan.

Matei Vișniec, Paris

Sursa: rfi.ro