Mai puțini copii INSTITUȚIONALIZAȚI, la Bălți

Numărul copiilor instituționalizați din mun. Bălţi a scăzut semnificativ în ultimii ani. Dacă în 2014, în şcoala de tip internat din mun. Bălţi erau plasaţi 64 de copii, în anul curent sunt doar 24 de copii. Cu toate acestea, experţii prezenţi la Clubul de Presă: „Casa de copii nu e acasă. Instituţionalizarea copiilor trebuie stopată!”, organizat la Bălţi, spun că pentru a preveni instituţionalizarea copiilor de vârstă fragedă, dar şi pentru a sprijini familiile social-vulnerabile din municipiul Bălţi, trebuie create servicii sociale alternative. Situaţie care diferă cu mult faţă de unele regiuni ale R. Moldova.

Procesul de dezinstituţionalizare este susţinut de APL din Bălţi

Procesul de dezinstituţionalizare este susţinut de Administraţia Publică Locală din municipiul Bălţi, susţine şefa Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei (DASPF) din Bălţi, Veronica Munteanu. Astfel, potrivit datelor statistice prezentate în cadrul Clubului de Presă, în centrul de plasament pentru copii „Evrica”, în 2014, erau plasaţi nouă copii din mun. Bălţi, iar în anul curent au rămas doar trei. Totodată, în casa pentru copiii cu deficiențe de auz, din opt copii în 2014, au rămas doar doi în 2015. În şcoala internat pentru copii slabvăzători au rămas doar zece din 20, plasați în 2014, iar în Centrul de plasament „Drumuri spre casă”, din 24 de copii plasaţi în 2014, au rămas doar 18 în 2015.

„Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din mun. Bălţi susţine reforma dezinstituţionalizării şi ne obligăm să acţionăm prompt în toate acţivitățile care urmează să demareze în interesul superior al copilului. Nimic nu poate înlocui mediul familial. Totuşi, situaţia ce ţine de crearea serviciilor alternative, e alta, deoarece întâlnim anumite probleme la finanţare. Dar nu putem spune că procesul de dezinstituţionalizare nu a început. Suntem deschişi spre o colaboare cu ONG-urile şi sperăm să avem multe proiecte împreună”, a afirmat şefa DASPF.

O creşă pentru familiile social-vulnerabile

În contextul reformării sistemului de protecţie a copilului din R. Moldova şi alinierii acestuia la standardele şi angajamentele europene şi internaţionale, ONG-urile susţin politicile guvernamentale şi oferă asistenţă tehnică autorităţilor pentru a spori reforma.

În acest context, CCF Moldova, în baza unui acord de colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi Primăria mun. Bălţi, a implementat reorganizarea Centrului de Plasament Temporar şi Reabilitare pentru Copii din localitate prin dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de zi, care să răspundă nevoilor pe care le au familiile cu copii din teritoriu.

Acest serviciu este un suport pentru mamele cu bebeluşi care nu au nicio susţinere familială, mame care au crescut în instituţii rezidenţiale, mame fără niciun venit sau fără spaţiu locativ, care trebuie să se întoarcă mai devreme la serviciu pentru a se putea întreţine, mame cu copii cu nevoi speciale, mame care pleacă din Centrul maternal şi încearcă să-şi aranjeze viaţa.

„A fost creat un serviciu de zi pentru copii de vârste de până la 3 ani (creşă socială) cu scopul de a preveni instituţionalizarea copiilor din mun. Bălţi. Capacitatea centrului e de 12 locuri, pe moment – completă. Cu toate acestea, în mun. Bălţi nu există nicio Casă de tip familie sau vreun asistent parental profesionist. Considerăm că e nevoie să fie respectate prevederile legale ce ţin de formele de protecţie de către specialişti care ar identifica, mai întâi, forme de protecţie de tip familial (familia extinsă, APP/CCTF), fără a recurge din start la plasament rezidențial”, a opinat managerul de proiect din cadul ONG-ului CCF Moldova, Ana Tomulescu.

Serviciile alternative, un pilon principal în stoparea instituţionalizării

Evenimentul şi-a propus să aducă în vizorul presei situaţia reală a copiilor instituţionalizaţi, efectele instituţionalizării şi importanţa legăturilor familiale calitative şi de durată asupra dezvoltării armonioase a personalităţii fiecărui copil.

„Ca şi societate civilă ne bucurăm că la acest Club de Presă am văzut o deschidere din partea autorităţilor locale cu privire la procesul de dezinsituţionalizare a copiilor, findcă e mai greu să mergi într-o instituţie rezidenţială şi să vorbeşti de reorganizarea internatelor, şi să nu întâmpini rezistenţă din partea echipei de lucru din această instituţie. În cadrul evenimentului s-a punctat foarte bine că trebuie de lucrat în primul rând cu familia, cu APL-urile de la locul de trai. Chiar dacă un copil ajunge în internat, atât autorităţile, cât şi instituţia rezidenţială, nu trebuie să uite că acest copil este plasat temporar. Plasamentul copilului în internat nu trebuie să se transforme într-unul fără sfârşit. APL-urile trebuie să facă tot posibiliul ca acest copil să se întoarcă în familie”, a punctat preşedinta APSCF, Stela Vasluian.

Potrivit datelor oficiale, pe moment, în internatele din R. Moldova cresc 3,800 de copii.