Lupul găgăuz în pădurile din Tambov

Semne diacritice

Publicaţia online gagauzlar.md de la Comrat, a cărei politică editorială este favorabilă başcanului Mihail Formuzal, a publicat, la câteva zile de la recenta vizită a preşedintelui Marii Adunări Naţionale a Turciei, Cemil Çicek, un editorial intitulat „Partidul lui Erdogan a comis o nouă greşeală în Găgăuzia”. Autorul nici măcar nu simulează echidistanţa sau dorinţa de a fi obiectiv, ţinându-i o lecţie de bună purtare, admonestându-l şi insultându-l pe unul din „fraţii mai mari” ai găgăuzilor. Este mai curând un pamflet, o pălmuire publică a unei persoane oficiale care a avut imprudenţa să dea nişte sfaturi care nu au plăcut, care distonează cu atitudinea Comratului faţă de Chişinău.

Tonul vehement, violent-zeflemitor, conţinutul de o agresivitate şi o tendenţiozitate rară, i-au speriat probabil pe finanţatorii site-ului, căci la scurt timp textul respectiv a dispărut, dar nu înainte de a fi preluat de regnum.ru, care a schimbat titlul astfel: „Единая Гагаузия”: Чей заказ выполняет Турция в Гагаузии, предавая интересы тюркского братства?” („Găgăuzia Unită”: A cui comandă execută Turcia în Găgăuzia, trădând interesele frăţiei turcice”). Chiar dacă mai provocator, titlul modificat reflectă mai exact esenţa editorialului difuzat de redacţia gagauzlar.md. „Găgăuzia Unită” fiind mişcarea din spatele başcanului găgăuz, regnum.ru sugerează astfel că textul respectiv prezintă punctul de vedere oficial al Comratului.

Ce l-a supărat atât de tare pe editorialistul de la Gagauzlar? Simplul fapt că dl Çicek le-a amintit găgăuzilor că Autonomia Găgăuză este parte a Republicii Moldova, că i-a îndemnat să sprijine cursul european, să înveţe limba română şi limba maternă? Reacţia la aceste recomandări rezonabile, logice, de bun-simţ este pur şi simplu aiuritoare.

„Nu merita să vii în ospeţie la fratele mai mic, ca să-l indispui în propria lui casă. (…) Poporul găgăuz a declarat clar şi răspicat că nu îşi doreşte „integrare” înrobitoare cu Occidentul. Sau politicianul turc nu cunoaşte condiţiile înrobitoare, în care Occidentul îşi deschide uşa pentru vecinii săi din Est?”, întreabă retoric, cu emfază propagandistică, gagauzlar.md, ajungând până la ofensa directă:. „A cui comandă executa omul de stat turc la Comrat: a Washingtonului, Bruxelles-ului? Poate era cazul să nu accepte să satisfacă interesele Americii, Europei şi ale Chişinăului, cu preţul trădării intereselor frăţiei turcice?”.

Autorul s-o fi aşteptat, probabil, ca dl Cicek să-i cheme pe găgăuzi la secesiune sau, cel puţin, să-i încurajeze în demersurile de destabilizare a situaţiei din Republica Moldova. Că oaspetele spunea ceea ce credea, nu-i trece prin cap, reproşându-i acestuia până şi faptul că a venit cu mâna goală şi nu a zâmbit, „contrar etichetei orientale”, trădându-şi astfel nivelul critic de „încărcătura anti-găgăuză pe care a primit-o fie de la Washington, fie de la Bruxelles, fie de la Chişinău”. Venind vorba despre Chişinău, ura degajată de gagauzlar.md atinge cote paroxistice: „Turcia trebuie să asculte ce se vorbeşte la Chişinău şi să facă exact invers! Şi, atunci, nu vor greşi în niciun caz. Pentru că trebuie să fii pur şi simplu idiot, crezând că Chişinăul vrea ceva bun pentru găgăuzi. Dacă ar fi voia Chişinăului, nu ar rămâne găgăuzi în lume! Şi nu e deloc o exagerare…”, îl „instruieşte” gagauzlar.md pe „fratele mai mare” turc, blamându-l şi pentru că nu i-a susţinut pe găgăuzi în cererea de a se acorda Autonomiei o cotă în Parlament („nenorocitele 5 mandate”), care ar fi „o practică normală în aproape toate ţările lumii” (ceea ce nu este, nici măcar în Rusia dragă inimii lui Formuzal).

După ce s-a răfuit cu preşedintele Parlamentului turc (insultându-l, în treacăt, - cum se putea altfel? - şi pe preşedintele R. Moldova, Nicolae Timofti), a venit rândul premierului turc, Erdogan, în al cărui partid este înscris Gemil Çicek. Culpa lui Erdogan e că întârzie să vină la Comrat şi, mai cu seamă, nu se grăbeşte să trimită 10 milioane de dolari pentru asigurarea cu apă a Comratului şi Vulcăneştiului. Ca răzbunare, găgăuzii vor colabora cu opoziţia şi societatea civilă din Turcia, ameninţă gagauzlar.md, pierzând definitiv simţul realităţii. Şi simţul umorului.

E cel puţin ilogic să pretinzi ajutor de la turci, dar să faci pe placul ruşilor, care, până nu demult, nu le acordau găgăuzilor nicio atenţie. Interesul lui Putin s-a trezit, după ce a constatat că „pârghia transnistreană” nu mai funcţionează, că moldovenii sunt hotărâţi să semneze Acordul de Asociere cu UE, indiferent de poziţia Tiraspolului. Moscova îşi reactivează agenţii de la Comrat şi recrutează alţii noi pentru a putea menţine R. Moldova în sfera ei de influenţă. Însă va uita imediat de găgăuzi, dacă lui Putin i se va da peste mâini în Ucraina. Este imposibil? Pariază cineva?

Nu strica măcar o analiză sumară a propunerilor înaltului oaspete, admiţându-se măcar ipotetic, din politeţe, că a venit cu intenţii bune. El le-a spus nişte lucruri fireşti, sănătoase: să se împace cu desfiinţarea Uniunii Sovietice, morţii nu învie, să nu se teamă de Europa, să nu accepte rolul de „carne de tun” în războiul geopolitic al lui Putin. Căci nu au nimic de câştigat. Putin nu este veşnic, iar găgăuzii vor trebui să convieţuiască în continuare alături de moldovenii români.

A te sacrifica pentru ambiţiile imperiale ale Rusiei este cel puţin nerezonabil. Un popor mic trebuie să ştie să se adapteze la schimbări, altfel îşi va consuma energia luptând pentru o cauză pierdută, aceasta vrea să le sugereze celor de la Comrat dl Cicek. Dacă Ucraina va deveni membru al UE, găgăuzii pot rămâne cu Rusia doar dacă se mută la Tambov. Va supravieţui însă lupul de stepă, pe care şi l-au ales drept simbol găgăuzii, în pădurile din Rusia?

Interesul manifestat pentru textul anti-turcesc de regnum.ru, publicaţie editată de persoane din anturajul lui Putin, care nu-şi ascund scopurile naţionaliste, revanşarde, vorbeşte despre faptul că Rusia priveşte cu gelozie relaţia dintre găgăuzi şi turci. Nu este exclus că jurnaliştii să fi redat ceea ce s-a vorbit în anturajul lui Formuzal, după plecarea înaltului oaspete turc. Dar e posibilă şi o răzbunare, pentru a-l compromite pe başcan, care „cochetează” uneori cu Turcia şi UE. Eliminarea textului de pe site-ul găgăuz ar fi un indiciu că başcanul conştientizează riscul de a-i supăra pe turci, care au jucat un rol important în obţinerea şi consolidarea Autonomiei Găgăuze. Şi ar putea juca un rol şi mai mare pe viitor, dacă autorităţile de la Comrat îşi vin în fire şi-şi caută de propriile interese, încetând a fi marionetele Moscovei.