Ucraina din oglinda moldovenească

Semne diacritice

Modul în care se reflectă evenimentele din Ucraina în atitudinile și opiniile cetățenilor R. Moldova ne ajută să înțelegem mai bine adevărata lor stare de spirit, gradul de informare și preferințele geopolitice.

În proporție de 77 la sută, ucrainenii din R. Moldova nu au fost încântați de protestele proeuropene din Kiev, în lunile noiembrie-februarie. 22 la sută le-au susținut într-o mică măsură, iar 55 la sută – „deloc”, conform Barometrului de Opinie Publică, efectuat de CIVIS, la comanda IPP. Printre rușii din R. Moldova aversiunea a fost ceva mai moderată – de 73%, iar moldovenii/românii nu au acceptat protestele proeuropene în proporție de 48% (30% nu le-au acceptat „deloc”, iar 10% - le-au susținut doar „într-o mică măsură”), în timp ce găgăuzii, bulgarii și celelalte etnii din R. Moldova au manifestat antipatie în proporție de 86% (76% nu le-au agreat categoric, iar 10% - în mare măsură). Le-au considerat „lovitură de stat” 30 la sută din moldovenii/români, 39 la sută din ruși, 50 la sută din ucraineni și 48 la sută din celelalte naționalități.

Susținătorii mai numeroși ai protestelor de pe Piața Independenței din Kiev au fost moldovenii/români - 42%, rușii – 24%, ucrainenii – 15%, iar găgăuzii, bulgarii și celelalte naționalități – 11%. Susținerea a variat și în funcție de educație, fiind mai pronunțată printre cei cu nivel de educație mai înalt – 48%.

Atitudinea negativă sau pozitivă față de proteste, mai cu seamă de cele violente, poate fi determinată și de factori extra-politici. Autorii studiului au avut inspirația să chestioneze și poziția cetățenilor R. Moldova față de „includerea Crimeii în componența Federației Ruse”. Dacă, în medie, raportul dintre susținătorii protestelor și adversarii acestora a fost de 37% vs. 56%, faptul anexării Crimeii a relevat o împărțire aproape egală în societatea moldovenească.

Dintre cei 1 115 respondenți s-au pronunțat împotriva „includerii Crimeii în componența Federației Ruse” – 43%, pentru – 40%, iar 17% nu au răspuns. Moldovenii/românii s-au arătat a fi mai patrioți ucraineni decât ucrainenii din R. Moldova. Au spus „Nu” ocupării Crimeii 51 la sută din moldovenii români, 19 la sută din ruși, 17 la sută din ucraineni și doar 5 la sută din reprezentanții celorlalte naționalități. Pentru „Da” au optat 31 la sută din moldovenii/români, 70 la sută din ruși, 72 la sută din ucraineni și 87 la sută din alte naționalități.

Clivajul de atitudine față de ocuparea Crimeii pare să se suprapună pe clivajul Vest-Est și, astfel, putem anticipa un rezultat electoral în favoarea partidelor proeuropene în alegerile parlamentare din R. Moldova. Balanța va fi înclinată de cele 17 la sută din cetățeni care nu au vrut sau nu au știut ce să răspundă. Numărul moldovenilor/români care au acceptat anexarea Crimeii de către Rusia (31%) este aproape egal cu al celora care au considerat că protestele proeuropene de la Kiev au fost o lovitură de stat (30%).

15% din moldovenii/români, 28% din ruși, 35% - ucraineni și 38% - alte naționalități ar susține „alipirea” Transnistriei la Rusia. Au răspuns că nu vor accepta anexarea Transnistriei de către Rusia 72% de moldoveni/români, 63% - ruși, 49% - ucraineni și 52% - alte naționalități. În aparență, rușii sunt mai loiali statului R. Moldova, decât ucrainenii. Pe de altă parte, ucrainenii s-au arătat dispuși, în proporție de 22% (românii/moldoveni – 23%), să lupte împotriva unei eventuale invazii rusești, în timp ce printre respondenții ruși doar 8 la sută au manifestat o asemenea înclinație. În general, 38 la sută din respondenți au răspuns că „nu vor face nimic” sau vor părăsi R. Moldova, iar 31 la sută nu au exprimat nicio opinie referitor la eventuala invazie din Est.

Conform recensământului din 2004, în R. Moldova (exceptând raioanele din stânga Nistrului și Tighina) limba română era limbă maternă pentru 2 588 335 de persoane (76,5%), numărul celora care s-au declarat moldoveni/români fiind de 2 638 125 (77,97%), limba ucraineană au declarat-o maternă 186 394 de persoane (5,5%), iar limba rusă – 380 796 de persoane (11,25%), deși numărul ucrainenilor era de 282 406 (8,34%), iar al rușilor de 201 218 (5,94%). Nostalgia după URSS se proiectează asupra Rusiei, fiind amplificată de fenomenul rusificării, observabil la moldoveni/români și, într-o mai mare măsură, la ucraineni. De facto, după cum a scris și colegul nostru Petru Bogatu, o bună parte dintre ucrainenii noștri, dezicându-se de limba lor maternă, de cultura națională, au pierdut relația sentimentală cu Ucraina. În condițiile dominației mass-media rusești, ei devin victime ușoare ale propagandei neo-imperiale.