Nicolae Negru // Refugiul lui Ion Chicu

Semne diacritice

Două persoane s-au remarcat, din punctul nostru de vedere, în săptămâna ce s-a scurs: procurorul general Alexandru Stoianoglo și primul-ministru Ion Chicu. Deși a cerut și a obținut sechestru pe mai multe imobile ale lui Plahotniuc, entuziasmul pe seama independenței lui Stoianoglo a mai pălit după ce a manifestat o clară lipsă de zel profesional pentru punga cu bani pe care i-a transmis-o Plahotniuc lui Dodon. Procurorul general a mai fost surprins într-o relație de familiaritate sau familiarism față de deținutul Veaceslav Platon, de la care a luat lecții pe domeniul financiar bancar (vizând și Banca Transilvania), declarându-l neimplicat în furtul miliardului.

Fapta premierului Chicu a trecut aproape neobservată, dar importanța ei nu e mai mică decât cea precedentă, când, supărat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, pentru că acesta s-a exprimat în termeni critici față de activitatea Guvernului de la Chișinău, dăduse frâu liber antipatiei acumulate la adresa României și a clasei ei politice. La sfârșitul săptămânii, premierul „tehnocrat” și-a deconspirat și adevăratele sentimente față de UE. Chicu a declarat că e dispus să se sacrifice ca un kamikaze - împreună cu cetățenii Republicii Moldova, firește - pe altarul politicii externe „echilibrate”, că nu va accepta, nici măcar pentru trei miliarde de euro, condiția adoptării legii ONG-urilor, pusă de Bruxelles, pentru a acorda a doua tranșă de 30 milioane de euro din cele 100 de milioane de euro promise drept ajutor macrofinanciar.

„Indiferent că e vorba de 30 de milioane de euro sau de trei miliarde de euro, noi vorbim de inadmisibilitatea imixtiunii (UE – n.n.) în treburile interne ale R. Moldova. … Noi nu murim de foame fără aceste 30 de milioane, dar am explicat ce e pus pe balanță – e vorba de independența țării”, a punctat premierul cu aplomb dodonic, citat de Ziarul NAȚIONAL.

Sigur, el nu moare de foame, dar ar fi bine să-i întrebe și pe ceilalți cetățeni dacă nu îi paște acest pericol. Este evident că premierul nostru „tehnocrat” se dă de partea lui Dodon și PSRM, care se opun vehement adoptării legii în cauză, nu a lui Pavel Filip și PD, care declară că vor vota legea respectivă, trimisă în Parlament de Guvernul Filip și adoptată în prima lectură la începutul lunii mai 2018.

Chicu îl imită papagalicește pe Dodon, dar de ce? Legea organizațiilor necomerciale nu atentează la independența Republicii Moldova, fiind redactată în corespundere cu standardele europene, cu ghidul comun privind libertatea de asociere, elaborat de Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR (analiza a fost efectuată de Alexandru Tănase pentru IPRE, în ianuarie 2019). Chiar dacă, „în perioada campaniei electorale, organizația necomercială nu poate susține material sau nu poate presta gratuit servicii concurenților electorali sau nu poate face campanie electorală”, Dodon se poticnește de faptul că ONG-urile vor avea libertatea să primească resurse financiare, materiale și umane din exterior, pe care le-ar putea folosi în sprijinul unor partide.

În realitate însă, așa cum spune opoziția, articolul respectiv pune în dificultate în primul rând activitatea unor fundații ca cea a lui Dodon („Din Suflet”) sau Șor, prin intermediul cărora se fac pomeni electorale în avantajul candidaților PSRM și PȘ. Dacă Ion Chicu crede că finanțarea din exterior poate submina independența, de ce a tăcut până acum, știind că majoritatea ONG-urilor există datorită granturilor străine? Sau lui îi displace doar finanțarea din Vest, nu și cea din Est, cum ar putea fi cazul fundației „Din Suflet”? Apropos, când primea bani de la Banca Mondială sau Ecorys, Chicu nu se simțea trădător? Cine spunea că patriotismul e ultimul refugiu al canaliei? În cazul de față, dl Chicu recurge la patriotism pentru a-și drapa slugărnicia, dependența rușinoasă de Dodon, vasalul lui Putin.

Esența acestei dispute e de fapt alta: acceptăm standardele europene sau pe cele rusești, putiniste, conform cărora ONG-urile finanțate din exterior sunt „agenți străini”, ne integrăm în Europa sau în Rusia. Aceasta va depinde de Pavel Filip și colegii săi deputați PD.