Nicolae Negru // Pentru cine sună alarma?

Semne diacritice

Imaginea săptămânii ce s-a dus: Putin citindu-și, cu o expresie destinsă, aproape voioasă a feței, ultimatumul înaintat Ucrainei, în timp ce fețele funcționarilor de la MID, ce formau auditoriul său, păreau să exprime stări contrarii: derută, îngrijorare, spaimă. Astfel, Putin anticipa Conferința pentru pace din Elveția. El cerea ca armata ucraineană să se retragă de pe propriul teritoriu și numea batjocura sa de un cinism și cruzime strigătoare la cer „condiții de pace”. Până și hiperpatrioții ruși, heralzii războiului, au rămas decepționați, dar din alte motive decât restul lumii. Din punctul lor de vedere, Putin a cedat, nu a cerut retragerea armatei ucrainene din toate regiunile Ucrainei dorite de ei, de la Harkov până la Odesa.

xxxx

Știrea că, la 25 iunie, UE începe negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina a lăsat în umbră un alt eveniment extraordinar, fără precedent: Guvernele SUA, Canadei, Regatului Unit au făcut o declarație comună privind activitatea subversivă și acțiunile de interferență ale Rusiei în alegerile din Republica Moldova.

„Noi împărtășim serioasele îngrijorări ale președintei Sandu privind folosirea de către Kremlin a grupurilor criminale pentru a finanța activitățile politice și a submina instituțiile democratice ale Republicii Moldova”, se spune în declarația publicată simultan de Departamentul de Stat al SUA, de Ministerul de Externe al Canadei și de Ministerul de Externe al MariiBritanii.

Aflăm că, vrând să influențeze alegerile prezidențiale din această toamnă, Rusia „desfășoară un complot”, „caută să stimuleze percepții negative asupra guvernelor occidentale și guvernării actuale”, acționează să distrugă orice încredere publică „în capacitatea Republicii Moldova de a se asigura și a menține statul de drept”. Pentru a-și atinge obiectivele, „actorii ruși folosesc în mod activ dezinformarea și propaganda”, pe diferite căi, online, radio și tv, în stradă. Pentru a incita la proteste, ei intensifică criticismul față de guvernare și partidul de guvernământ, răspândesc minciuni „despre caracterul și intențiile actualului președinte și despre presupusele iregularități electorale”.

Se mai menționează că implicarea Rusiei în alegerile din octombrie a început cu ani în urmă. De câțiva ani, de exemplu, RT acordă suport direct fugarului Ilan Șor, ceea ce nu se putea face decât cu asentimentul guvernului rus, care finanțează acest post. „Dacă imixtiunea Rusiei în alegeri va eșua, există temei să credem că Moscova va incita proteste”, consideră autorii declarației.

Guvernele respective nu doar informează (autorităților moldave li s-a furnizat „detalii suplimentare”), ci și acordă ajutor Republicii Moldova în contracararea amenințărilor legate de imixtiunea Kremlinului în afacerile noastre interne. Ele vor lua măsuri împotriva persoanelor și entităților implicate în „schemele sponsorizate de Kremlin pentru a finanța pe ascuns activități politice în Republica Moldova” și care vor încerca să destabilizeze instituțiile democratice ale statului nostru.

Guvernul României consideră „oportună și la obiect” poziția exprimată SUA, Canada și Regatul Unit privind imixtiunea Rusiei în alegerile din Republica Moldova. „Democrațiile rămân unite în sprijinul țărilor candidate la UE”, a anunțat Ministerul de Externe de la București, într-un mesaj difuzat pe X.

Pentru cine sună alarma? Din punctul nostru de vedere, acest demers excepțional, nemaipomenit, este adresat nu numai Rusiei, ci și unor forțe politice din interior, inclusiv celor care, deși se declară pro-UE, încearcă să facă politică într-un mod riscant, repetând narațiunile false ale Moscovei, ignorând, reacționând cu scepticism la amenințările ce vin dinspre Rusia. Li se atrage astfel atenția că pericolul există, că e serios și trebuie luat în seamă. Numai că efectul acestei declarații ar putea fi mic. Se creează, totuși, impresia că unii dintre politicienii proeuropeni acționează orbiți de ură sau chiar sub steag fals.