Cancerul bucal tot mai frecvent la tineri între 30 și 40 de ani: cauze, prevenție și simptome care impun control medical imediat

Cazurile de cancer la cap și gât sunt în creștere, în special cele localizate la nivelul cavității bucale, avertizează specialiștii.

În India, unde cifrele au devenit motiv de „alarmă pentru sănătatea publică”, problema a intrat puternic în atenția opiniei publice, deoarece în această țară se înregistrează peste o treime din totalul cazurilor de cancer oral la nivel mondial.

Există însă vești și mai îngrijorătoare. Dacă altădată cancerul oral era considerat o boală specifică vârstelor înaintate – asemenea majorității formelor de cancer – acum afectează tot mai des adulți tineri, cu vârste între 30 și 40 de ani.

Experții asiatici oferă o explicație: principala cauză ar fi utilizarea pe scară largă, mai ales în rândul tinerilor, a paan, gutka, khaini și supari. Aceste produse tradiționale din tutun de mestecat, specifice Asiei de Sud, sunt folosite drept odorizante pentru respirație, digestive sau stimulente. Ele creează dependență și cresc semnificativ riscul de cancer oral.

„Statisticile, inclusiv cele italiene, arată clar amploarea problemei: cazurile de cancer la cap și gât au crescut cu 300% în ultimii 30 de ani”, subliniază Lisa Licitra, directoarea departamentului de oncologie medicală pentru cancerul la cap și gât al Fundației Institutului Național de Cancer IRCCS din Milano. Cauzele principale? Fumatul, consumul de alcool și infecția cu papilomavirus uman.

Se estimează că 75% dintre aceste tipuri de cancer sunt provocate de tutun și alcool, care acționează sinergic. Cu cât consumul de băuturi alcoolice și țigări este mai mare, cu atât crește și riscul de cancer. Iar dacă sunt consumate împreună, alcoolul și tutunul multiplică acest risc în mod exponențial.

Creșterea numărului de cazuri de carcinom orofaringian se explică în mare parte prin infecția cu papilomavirus (HPV), transmis sexual și împotriva căruia există în prezent un vaccin foarte eficient.

Potrivit datelor disponibile, HPV este responsabil de 70-80% dintre cazurile de carcinom orofaringian – localizat mai ales la nivelul amigdalelor palatine sau linguale – diagnosticate la persoane tinere, cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani.

În schimb, tumorile asociate fumatului și consumului de alcool apar în principal la persoanele cu vârste între 60 și 75 de ani, care au acumulat, de-a lungul anilor, leziuni cauzate de aceste obiceiuri nocive.

„Din păcate, cancerul oral este adesea diagnosticat târziu. Atunci sunt necesare terapii agresive, care afectează profund calitatea vieții pacienților, compromițând comunicarea, alimentația și aspectul fizic”, explică Mohssen Ansarin, directorul Diviziei de Otorinolaringologie și Chirurgie a Capului și Gâtului de la Institutul European de Oncologie din Milano.

Depistarea precoce a acestor tumori, sau chiar mai bine, identificarea și îndepărtarea leziunilor precanceroase, ar fi extrem de importantă. Pacienții ar putea nu doar spera la o vindecare definitivă, ci o pot obține fără consecințele severe asociate frecvent intervențiilor chirurgicale extinse și radioterapiei.

Este vorba despre o zonă foarte delicată și vizibilă a corpului, implicată în funcții vitale – nutriție, vorbire, respirație. Din acest motiv, impactul estetic și psihologic al bolii și al tratamentelor poate fi extrem de grav.

Timpul este esențial, iar cifrele o confirmă: cancerele depistate în stadiu incipient, fără afectarea ganglionilor limfatici, au rate de vindecare la cinci ani situate între 80% și peste 90% din cazuri. În schimb, pentru bolile descoperite târziu, în stadii avansate, mai ales când există metastaze limfatice, ratele de supraviețuire la cinci ani scad la 40-50%.

Statisticile arată că și în prezent șase din zece pacienți ajung la medic într-un stadiu tardiv, când boala este deja avansată și mult mai dificil de tratat, cu consecințe serioase atât asupra calității, cât și asupra duratei vieții.

Există însă un potențial mare de îmbunătățire în ceea ce privește prevenția și diagnosticul precoce. Iar primul pas este cunoașterea simptomelor.

„Umflături și excrescențe, leziuni albe sau roșiatice, răni care nu se vindecă spontan, arsurile la limbă pot fi manifestarea leziunilor precanceroase sau canceroase și, adesea, o vizită la medicul de familie sau la dentist este suficientă pentru a identifica semnele suspecte și a începe investigațiile necesare”, explică Licitra, fost președinte al Asociației Italiene de Oncologie a Capului și Gâtului.

A înțelege că ceva nu este în regulă este relativ „simplu”, deoarece vorbim despre afecțiuni ușor vizibile. Totuși, prea multe persoane le ignoră sau le amână evaluarea medicală.

Dacă aveți chiar și unul singur dintre aceste simptome și el persistă mai mult de trei săptămâni, este important să discutați imediat cu medicul dumneavoastră.

Acesta este mesajul central al campaniei Make Sense, o campanie europeană de informare și prevenire privind cancerul de cap și gât, boală diagnosticată anual la aproximativ 10.000 de italieni.

În numeroase situații, aceste manifestări aparent minore ascund probleme nesemnificative. Însă „unul dintre cele mai mari riscuri pentru cancerul de cap și gât este dificultatea de a-l recunoaște din timp, deoarece simptomele sunt foarte comune și nespecifice, iar noi tindem să le punem pe seama unor boli sezoniere sau chiar să le ignorăm”, explică Franco Ionna, vicepreședinte al Asociației Italiene de Oncologie a Capului și Gâtului și șef al departamentului de cap și gât al Institutului de Cancer din Napoli. „Obținerea unui diagnostic precoce vă poate salva viața. Și nu numai atât: înseamnă, de asemenea, că puteți beneficia de un tratament mai puțin invaziv”.

În practica clinică actuală, atunci când medicul de familie, stomatologul sau un alt specialist observă leziuni suspecte în urma unui examen vizual, pacientului i se recomandă efectuarea unei biopsii. Aceasta este esențială pentru stabilirea unui diagnostic corect, concluzionează Ansarin.

Prevenirea cancerului presupune și o atenție sporită acordată sănătății orale. Candidoza, protezele dentare neglijate, igiena orală precară și parodontita au un impact negativ, la fel ca fumatul și alcoolul. Studiile au demonstrat că o igienă orală deficitară și incorectă, în special la persoanele care poartă proteze dentare, favorizează inflamația și mecanismele care duc la apariția cancerului.

În același timp, s-a dovedit că și candidoza orală, infecție care intensifică activitatea inflamatorie, poate favoriza apariția carcinomului cu celule scuamoase. In plus, contează mult și ceea ce punem în farfurie: o alimentație săracă în vitaminele A și B – adică în fructe și legume proaspete – crește probabilitatea de a dezvolta aceste tipuri de cancer, alături de multe alte forme oncologice.