Pe cine trimitem în Parlamentul European?

Semne diacritice // E firesc să identificăm formațiunile care au manifestat interes și sprijin pentru efortul proeuropean al Republicii Moldova

Două scrutine importante pentru Republica Moldova vor avea loc duminica aceasta, în unul dintre ele cerându-se participarea noastră, a celora care dețin cetățenia României. Este simbolic și deloc întâmplător faptul că alegerile în Parlamentul European și alegerile prezidențiale din Ucraina se desfășoară în aceeași zi, la 25 mai, ucrainenii arătând și în felul acesta încotro își îndreaptă privirea atunci când se gândesc la viitorul lor. O Ucraină independentă, europeană, care să reziste în fața neo-imperialismului rus este în interesul românilor de pe ambele maluri ale Prutului, a europenilor în general. O Europă unită, puternică prin civilizația, diversitatea și solidaritatea ei, este vitală pentru fiecare popor european în parte, mai cu seamă dacă acesta se află în vecinătatea Rusiei. Ocupând Crimeea și provocând mișcările separatiste din regiunile sud-estice ale Ucrainei, amenințând deschis Republica Moldova, pretinzând un spațiu de influență pe perimetrul Rusiei țariste, Moscova confirmă și alimentează temerile reminiscente, acumulate în secolele trecute. Până la urmă, rusofobia își găsește în mod regretabil justificarea, motivația post-factum.

Din păcate, din cauza evenimentelor dramatice, „spectaculoase” din Ucraina, campania pentru europarlamentare a avut mai puțin spațiu mediatic decât s-ar fi cuvenit. Fiindcă tot spunem că ne integrăm în Europa, era o ocazie ca și cetățeanul din Republica Moldova să afle mai multe lucruri despre Uniunea Europeană și modul în care funcționează instituțiile sale, despre rolul Parlamentului European în particular, și, firește, despre lupta ce se dă acum între partidele proeuropene, care se pronunță pentru dezvoltarea UE și cele eurosceptice, care urmăresc involuția sau, în cel mai bun caz, stoparea extinderii UE.

Aspirațiile noastre europene nu se vor putea realiza, dacă lupta electorală va fi câștigată de ultimii, dacă în Parlamentul European vor pătrunde partidele de extremă stângă sau dreaptă, care vor sabota consolidarea și evoluția Uniunii Europene. Multe dintre ele nu-și ascund simpatia față de Putin și politica antioccidentală a Rusiei. E primul motiv pentru care trebuie să ne prezentăm la urnele de vot. Să nu cedăm Parlamentul European în mâinile lor. Din acest punct de vedere, fiindcă se votează listele de partid, după sistemul de scrutin proporțional, putem alege orice partid sau candidat independent înscris în cursa electorală, fiindcă, din fericire, în România, euroscepticismul sinucigaș e abia în faza incipientă. E normal, totuși, să ne informăm înainte de a vota, să mizăm pe partide „verificate”, care și-au demonstrat prin activitatea reprezentanților lor contribuția la proiectul european.

Există concurență firească și printre partidele proeuropene, între cele de dreapta – Partidul Popular European, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, și cele de stânga, Partidul Socialiștilor Europeni, toate fiind reprezentate în România. Sondajele recente indică o ușoară preferință pentru dreapta, pe care unii comentatori o explică prin sporul de popularitate a lui Jean-Claude Juncker față de Martin Schulz, candidații desemnați pentru președinția Comisiei Europene din partea grupurilor rivale PPE și PSE. Popularii europeni au deținut majoritatea mandatelor în PE, socialiștii au format al doilea ca mărime grup parlamentar, iar ALDE s-a aflat pe al treilea loc.

E firesc să identificăm formațiunile care au manifestat interes și sprijin pentru efortul proeuropean al Republicii Moldova. În acest sens, nu putem să nu recunoaștem meritele celora din grupul Partidului Popular European, condus de Wilfried Martens, iar, în ultima vreme, din octombrie 2013, de Joseph Daul. Din acest grup au făcut parte Monica Macovei, Marian-Jean Marinescu, europarlamentarii români pe care îi putem considera, după gradul de implicare în realitățile noastre, drept reprezentanți de facto ai intereselor Republicii Moldova în Parlamentul European.

Majoritatea partidelor concurente din România au inclus pe listele lor europarlamentare și cetățeni rezidenți în Republica Moldova. E și acesta un motiv în plus de a merge la vot, încă o punte, o cale de apropiere, de acțiune comună a poporului român separat în state diferite.

Participarea la alegerile de duminică ne oferă posibilitatea să ne implicăm anticipat, simbolic, până la aderarea R. Moldova, în viața politică a Europei, să „exersăm” drepturile și obligațiile de cetățeni români și, implicit, europeni.