O soluție moldo-ucraineană pentru conflictul transnistrean

Semne diacritice // Cu puțină voință politică și sprijin din partea UE și SUA, focarul de agresiune, capul de pod rus în coasta R. Moldova și Ucrainei poate fi lichidat în câțiva ani

Escala premierului Victor Ponta la Chișinău, întâlnirea lui Timofti cu Băsescu la Iași, vizitele ministrului de Externe al României, Titus Corlățean, apoi a premierului Iurie Leancă și a ministrului Economiei, Valeriu Lazăr, la Kiev reflectă intensitatea preocupărilor comune pentru securitatea și stabilitatea din regiune, în contextul noii realități geopolitice, legate de comportamentul agresiv, revanșard al Rusiei, de atacul militar asupra Ucrainei și anexarea Crimeii.

În mod firesc, atenția Chișinăului, Bucureștiului, dar și a Kievului se îndreaptă spre raioanele separatiste, care pot fi folosite ca un cap de pod, atât împotriva R. Moldova, cât și a Ucrainei. Se știe că serviciile secrete ruse au încercat să recruteze de acolo persoane pe care să le trimită la manifestările anti-ucrainene din regiunea Odesa, însă acțiunea lor a fost blocată de grănicerii ucraineni, care au instituit un regim special pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Răspunzând unui demers legat de circulația pe acest segment, venit din partea așa-zisului ministru de externe de la Tiraspol, ambasadorul Ucrainei în R. Moldova, Serghei Pirojkov, i-a recomandat să se adreseze cu pretențiile sale la Chișinău, pentru a fi incluse în agenda unor eventuale discuții moldo-ucrainene pe această temă, provocând astfel o înjurătură din partea vicepremierului rus Dmitri Rogozin.

Rusia a câștigat Crimeea, dar a pierdut Transnistria, scria zilele trecute un comentator rus pe marginea evenimentelor recente din regiune. Într-adevăr, în noile condiții de după Crimeea, când toate iluziile privind scopurile Rusiei și capacitatea ei de a-și stăpâni reflexele expansioniste s-a spulberat, parteneriatul moldo-ucrainean creează posibilități noi de abordare a separatismului transnistrean. În dialog cu Kievul, se pot identifica soluții „netradiționale” și stabili niște premise reale pentru aplanarea și rezolvarea pașnică a conflictului de pe Nistru. Cu puțină voință politică și sprijin din partea UE și SUA, focarul de agresiune, capul de pod rus în coasta R. Moldova și Ucrainei poate fi lichidat în câțiva ani.

Gheorghe Ghimpu propunea prin 1992, în discuții particulare, inclusiv cu unii reprezentanți ai Ruh-ului (Frontul Popular) ucrainean soluția împărțirii teritoriului separatist între Ucraina și Republica Moldova, în funcție de componența etnică a fiecărei localități: cele cu populație majoritară românească să rămână în componența R. Moldova, cele cu populație majoritară ucraineană să treacă în componența Ucrainei, iar acolo unde nu predomină niciuna din etnii, se organizează referendum și se procedează în consecință. Firește, acest scenariu nu se referea la Tighina, de pe malul drept al Nistrului, care aparține fără discuții Republicii Moldova.

Ideea cu împărțirea localităților transnistrene i se păru interesantă lui Viaceslav Ciornovil, președintele de atunci al Ruh-ului, care a vizitat R. Moldova, inclusiv regiunea separatistă, la invitația lui Gheorghe Ghimpu. (Ei s-au cunoscut în lagărul din Perm, fiind condamnați la ani grei de închisoare, ca disidenți politici. Împreună cu Vladimir Beșleagă și istoricul Vitalie Văratic, autorul acestor rânduri l-a întâlnit ocazional pe Ciornovil în cadrul unei conferințe a mișcării internaționale europene, de la Potsdam, și i-a transmis, la rugămintea lui Ghimpu, invitația de a veni la Chișinău. Printr-o coincidență tragică, întâmplătoare sau poate una organizată, și Viaceslav Ciornovil, și Gheorghe Ghimpu au murit, respectiv, în 1999 și 2000, în accidente rutiere, produse în circumstanțe neclarificate până la capăt.)

Evident, soluția nu e perfectă, dar e preferabilă federalizării după scenariul rus. Partea cea mai grea, care va necesita timp și răbdare, va fi convingerea transnistrenilor. Rusia se va opune cu înverșunare, dar ce ar avea de obiectat împotriva unui asemenea procedeu de „autodeterminare”, după ce a invocat un referendum fals pentru a anexa Crimeea? Evident, cu soluționarea conflictului, dispare și pretextul aflării armatei ruse în localitățile de peste Nistru. Aceasta o va durea cel mai mult.