O săptămână grea pentru Putin

Semne diacritice

Săptămâna trecută, în Franța, liderii occidentali s-au jucat cu Putin de-a „polițistul rău și polițistul bun”.

„Bun” a fost Hollande, președintele Franței care l-a invitat la marcarea aniversării a 70-a de la debarcarea aliaților în Normandia, în pofida intențiilor SUA și UE de pedepsire și izolare a Rusiei pentru anexarea Crimeii și pentru acțiunile de destabilizare a Ucrainei. E adevărat că, odată cu bomboana invitației, Parisul i-a oferit lui Putin și pilula amară a prezenței inopinate a lui Petro Poroșenko, nou-alesul președinte ucrainean, cu care liderul de la Kremlin nu dorea să dea ochii.

Chiar în aceeași zi, în Belgia se încheiase summitul G-7, care se concentrase pe problemele ucrainene, summit care, până la ocuparea Crimeii, fusese planificat să aibă loc la Soci, în formula G-8, cu participarea președintelui rus. Liderii celor mai mari șapte țări industrializate ale lumii, convocați în Belgia, i-au adresat lui Putin un ultimatum: să recunoască alegerile din Ucraina și să conlucreze cu noul președinte ucrainean, „să termine retragerea forţelor militare de la frontiera ruso-ucraineană şi să oprească afluxul de armament şi insurgenţi spre Ucraina”, „să-şi utilizeze influenţa de care dispune în rândul separatiştilor înarmaţi, pentru a-i determina să lase armele jos şi să înceteze violenţele”. Înainte de vizita sa în Franța, Putin declarase că nu are de gând să anexeze regiunea Donbas, dar lucrul acesta nu i-a impresionat pe liderii G-7, după ce l-au prins, nu o singură dată, că spune minciuni.

Rolul „polițistului rău” l-a jucat Obama, care l-a ignorat pe Putin demonstrativ, pe toată durata ceremoniilor, întorcându-i spatele atunci când se nimereau alături, în loc să-l bată pe umăr, cum ar fi făcut altădată, până a trăi deziluzia resetării relațiilor cu Rusia. La începutul săptămânii, Obama vizitase Polonia, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la primele alegeri libere din această țară, unde a dat asigurări de securitate Europei de Est – Țărilor Baltice, Poloniei și României, dar și promisiuni de consolidare a capacităților de apărare a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, împotriva unui eventual atac al Rusiei. Declarația sa a trezit, conform unor comentatori, amintiri din perioada războiului rece.

Fiindcă președintele american n-a dorit să-l vadă pe cel rus, Hollande a fost nevoit să stea la masă de două ori în seara zilei de 5 iunie, întâietate având, firește, cel american. Deși s-a arătat dispus să comunice cu toată lumea, anunțând că nu are de gând să evite pe nimeni, liderii occidentali nu s-au arătat la fel de amabili. Jurnaliștilor nu le-a scăpat nici faptul că întâlnirea programată dintre Cameron, premierul Marii Britanii, și Putin a început fără tradiționala strângere de mână, iar Merkel, cancelarul Germaniei, l-a întâmpinat pe fostul agent KGB mai distantă ca niciodată. Presa a fixat atentă gesturile, mimica, „manevrele” fiecărui membru al grupului select de șefi de state și de guverne participanți la evenimentele festive din 6 iunie din Franța, în raport cu președintele rus, punându-și întrebarea dacă era sau nu cazul ca Putin să fie invitat în detrimentul unității occidentale, în condițiile în care prezența sa nu era dorită de toată lumea.

Pe de altă parte, prezenta mare interes și relația dintre Putin și Poroșenko, pe întâlnirea dintre ei mizase gazda festivității. Până la urmă, planul lui Hollande, la care a contribuit și Merkel, a reușit perfect, cei doi s-au întreținut timp de 15 minute, la castelul din Benouville, înainte de dineul liderilor mondiali prezenți la evenimentele dedicate debarcării. S-au înțeles să elaboreze în comun un plan care să ducă la stoparea operațiunilor militare în estul Ucrainei. Petro Poroșenko a ținut să-i spună lui Putin că Crimeea „este și va fi ucraineană”. Fiindcă jurnaliștii nu au avut acces la întâlnirea lor, nu se știe cum a suportat președintele rus acest gest „impertinent”. E de presupus că nu i-a fost ușor.

Abia după ce a fost „cooperant”, Putin a fost „observat” de Obama, între cei doi legându-se un dialog de 10 minute. „Președintele Obama și președintele Putin au discutat în marja dejunului liderilor. Este vorba de o conversație informală, nu de o reuniune bilaterală oficială”, a declarat Ben Rhodes, consilier adjunct pentru securitatea americană al președintelui american, citat de AFP și hotnews.ro.

Atenția acordată liderului de la Kremlin nu a împiedicat Washingtonul și Bruxellesul să exercite presiuni asupra Bulgariei, reușind să o convingă să suspende începutul construcției gazoductului South Stream, un alt proiect de ocolire a Ucrainei, conceput de Putin. Tenderul pentru porțiunea bulgărească a gazoductului a fost câștigat de un consorțiu în frunte cu „Stroitransgaz”, companie rusească aparținând omului de afaceri Genadi Timcienko, care se află pe lista persoanelor sancționate de SUA după anexarea Crimeii, Timcenko fiind un apropiat al președintelui rus. Comisia Europeană consideră că proiectul respectiv „trebuie reevaluat în lumina priorităților de securitate energetică ale UE”.

Depunând jurământul, noul președinte ucrainean a confirmat că va conduce Ucraina spre Europa, nu va accepta federalizarea și nu consideră pierdută Crimeea.