Nicolae Negru // Ion Chicu în fața istoriei

Semne diacritice

Ex-premierul Ion Chicu, președintele PDCM, s-a declarat proeuropean (într-un interviu acordat portalului deschide.md), dar formațiunea sa nu va participa la referendumul din toamnă din motive de antipatie față de Maia Sandu și partidul de guvernământ. Alegătorilor PDCM, care nu vor boicota referendumul, Chicu le va recomanda să voteze da, deoarece, consideră el, integrarea europeană nu are alternativă.

Echilibristica zăpăcitoare a lui Chicu lasă impresia de nesincer, de fals, că ar vrea să-și camufleze jocul în folosul Rusiei. (Liderul PDCM respinge orice apropiere de NATO și se cramponează de „neutralitate”, dar despre aceasta vom vorbi cu altă ocazie.) Partidele proeuropene care nu își vor îndemna simpatizanții să participe la referendumul privind aderarea la UE nu pot demonstra altfel (și s-ar putea să nu aibă altă ocazie să demonstreze) că își doresc aderarea la UE.

E adevărat, UE nu ne cere referendum acum, dar dacă cetățenii vor spune NU, acesta va fi un semnal pentru Bruxelles să oprească procesul de integrare, să stopeze, înainte de a porni cu adevărat, negocierile. Pentru integrarea cu UE nu e suficient entuziasmul unor politicieni, e nevoie de sprijinul majorității cetățenilor. Firește, responsabilitatea politică pentru un eventual eșec va fi a Maiei Sandu și a PAS, dacă aceasta îi va da satisfacție lui Chicu, dar consecințele le vom plăti cu toții, paguba va fi a societății întregi și a statului Republica Moldova.

Moscova va triumfa, căci se va adeveri astfel ceea ce afirmă ea: că majoritatea cetățenilor s-ar opune aderării la UE, dorind o reorientare geopolitică a Republicii Moldova - vom rămâne benevol în „zona nimănui”, în pretinsa „sfera de influență” a Rusiei.

Oricât de puternice ar fi supărările noastre, oricâte reproșuri i-am aduce președintei Maia Sandu - că nu s-a consultat cu nimeni înainte de a iniția referendumul, că vrea să monopolizeze integrarea europeană - trebuie să privim lucrurile obiectiv, din punctul de vedere al interesului național.

După cum a afirmat dl Igor Munteanu, liderul CUB și copreședinte al blocului nou constituit „Împreună”, după avizul Curții Constituționale, discuțiile privind rostul referendumului nu își mai au rostul. Numai partidele fals proeuropene și fals unioniste își pot permite să nu se implice, să stea la o parte, să lase procesul integrării europene la voia hazardului sau să-l boicoteze din ură față de guvernare.

Da, ar fi fost bine ca Maia Sandu să se fi consultat cu liderii partidelor proeuropene înainte de a ieși cu această inițiativă, dar nu suntem siguri că cei care îi reproșează că ar fi monopolizat procesul integrării nu ar fi procedat la fel, dispunând de o majoritate parlamentară. Și era mare probabilitatea unor consultări în van, după cum s-au terminat cu nimic consultările ulterioare.

Să-i dăm dreptate și președintei noastre: istoria nu a fost niciodată mai favorabilă unui asemenea demers. Conform modificărilor care se introduc în Constituție prin referendumul din octombrie, „aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene” va fi stabilită „de Parlament prin lege organică” . Așa că un alt referendum de după negocieri nu va mai fi necesar, la 20 octombrie se va da o bătălie decisivă pentru UE, iar cei care vor sta la o parte vor demonstra că nu le pasă sau că își doresc să rămână cu Rusia.

E ca în istoria cu cele două femei care au venit în fața înțeleptului Solomon să le facă dreptate în privința unui copil pe care ambele pretindeau că l-au născut. Aduceți-mi o sabie să tăiem copilul în două, porunci Solomon. Adevărata mamă cedă imediat dreptul asupra copilului, pentru a-i păstra viața, pe când falsa mamă a fost de acord să fie tăiat, ca să nu revină niciuneia dintre ele.

Pentru a salva cauza integrării europene, liderii partidelor proeuropene trebuie să cedeze din orgoliul lor, sentimentele personale nu ar trebui să le întunece rațiunea. Chiar dacă inițiativa nu le aparține, ei nu au nimic de pierdut, căci istoria le va aprecia gestul.