Nicolae Negru // De ce diferă preferințele noastre electorale de acasă și de peste hotare?

Semne diacritice

La alegerile europarlamentare de duminica trecută, românii cu pașapoarte românești din Republica Moldova au votat, în linii mari, asemănător cu românii de dincolo de Prut, acordând preferință alianței PSD-PNL, Alianței Dreapta Unită și Reper. Astfel se reflectă conturul unui spațiu politic și informațional comun, în proces de constituire.

Politicienii de la București și Chișinău, reprezentând partide înrudite, fie doctrinar, fie prin apartenența la aceleași grupuri de partide europene, au conlucrat în campania electorală, au fost interesați și au îndemnat împreună alegătorii basarabeni să meargă într-un număr cât mai mare la secțiile de votare, au explicat miza alegerilor europarlamentare din 2024. Recordul de participare în Republica Moldova nu a fost întâmplător, este rezultatul acestui efort comun.

Deosebirea, căci există și o deosebire între rezultatele votării în ambele state, e în atitudinea față de AUR și derivatul său SOS, care au obținut dincoace de Prut foarte puține voturi. Explicația e că românii basarabeni, în marea lor majoritate, privesc cu suspiciune politicienii care par să urmeze un traseu politic favorabil, într-o măsură mai mare sau mai mică, Rusiei. Reprezentanților locali, cărora nu li se poate imputa vreo simpatie pentru Putin, li se datorează cele 2 140 de voturi (4,6%) obținute aici de AUR, pe 9 iunie.

Paradoxal, partidele lui Simion și Șoșoacă au fost preferate de către românii din diaspora, care muncesc sau sunt stabiliți în țările europene. În condițiile unei participări foarte reduse, AUR și SOS au concurat pentru întâietate în Marea Britanie, Italia, Germania, Spania... Datorită românilor din Europa, va merge Șoșoacă în Parlamentul European. De ce diferă preferințele electorale ale românilor din țară și din afara ei? S-au lăsat ultimii influențați de curentele antisistem, „suveraniste” din Europa, de propaganda lui Putin?

Ceea ce nu știm e cât au contribuit la relativul succes al acestor partide românii din Republica Moldova aflați în țările europene, nu dispunem de date privind participarea lor la alegerile europarlamentare, dar, ținând cont de absenteismul masiv, cifrele de votanți moldoveni nu pot fi mari. Unii analiști le atribuie însă aceeași vulnerabilitate la propaganda anti-UE, aceleași intenții electorale antisistem. Vrabia mălai visează. Oricum, chestiunea în ce măsură moldovenii cu cetățenie dublă aflați în Europa sunt „contaminați” de euroscepticism rămâne să fie clarificată.

Concluzia pe care trebuie să o tragă din alegerile europarlamentare politicienii români, în general, și cei din Republica Moldova, în particular, e că pentru voturile așa-zisei diaspore trebuie să se lupte, acestea nu cad ca mană cerească pentru forțele proeuropene. Fiindcă s-ar putea ca rolul cetățenilor moldoveni din afara Republicii Moldova să fie determinant și pentru alegerile prezidențiale, și pentru referendumul din 20 octombrie, liderii proeuropeni nu își pot permite o strategie pasivă, să creadă că votul din afară le este asigurat. Există semnale că Moscova „lucrează” intens și cu moldovenii plecați și stabiliți peste hotare.