Netanyahu avertizează Iranul cu o ripostă „de neimaginat” pe fondul escaladării tensiunilor SUA-Teheran

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a ameninţat joi Iranul cu o ripostă masivă în cazul în care Teheranul va ataca Israelul, declaraţie făcută după un nou avertisment lansat de preşedintele american Donald Trump împotriva Iranului. „Dacă ayatollahii comit greşeala de a ne ataca, vor avea de înfruntat o ripostă pe care nici nu şi-o pot imagina”, a spus Benjamin Netanyahu într-un discurs televizat, rostit în cadrul unei ceremonii militare.

Ameninţarea premierului israelian a venit după ce preşedintele Donald Trump a avertizat Iranul că trebuie să ajungă la un acord privind programul său nuclear. În caz contrar, a sugerat el, vor avea loc „lucruri rele”. Trump pare să fi stabilit un termen limită de 10 zile înainte ca Statele Unite să treacă la măsuri concrete.

În contextul unei concentrări masive de forţe militare americane în Orientul Mijlociu, care a alimentat temerile privind izbucnirea unui război mai amplu, Trump a declarat că negocierile cu Iranul decurg bine. A insistat totuşi că Teheranul trebuie să accepte un acord „semnificativ”. „Altfel, se vor întâmpla lucruri rele”, a afirmat Trump la prima reuniune a Consiliului său pentru Pace, desfăşurată la Washington.

Trump, care a ameninţat în repetate rânduri că va ataca Iranul, a amintit de atacurile aeriene americane din iunie. El a susţinut că potenţialul nuclear al Iranului a fost „decimat” şi a sugerat că situaţia ar putea escalada. „S-ar putea să fim nevoiţi să mergem mai departe sau s-ar putea să nu fim nevoiţi. Veţi afla probabil în următoarele 10 zile”, le-a spus el celor prezenţi, fără a oferi alte detalii.

Ameninţările Washingtonului de a bombarda Iranul, în timp ce cele două părţi rămân departe de un acord privind programul nuclear al Teheranului, au determinat creşterea preţurilor la petrol. Joi, o corvetă de război rusă s-a alăturat exerciţiilor navale iraniene planificate în Golful Oman, o rută maritimă esenţială pentru transportul global de energie.

Negociatorii iranieni şi americani s-au întâlnit marţi la Geneva. Ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a declarat că s-a ajuns la un consens asupra unor „principii directoare” ale unui viitor acord. Totuşi, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat miercuri că există în continuare dezacorduri importante între părţi pe anumite aspecte sensibile.

Joi, Rusia a avertizat în legătură cu o „escaladare fără precedent a tensiunilor” în jurul Iranului şi a îndemnat la reţinere, pe fondul consolidării militare americane în regiune. Potrivit unui înalt oficial american, această desfăşurare ar urma să fie finalizată până la jumătatea lunii martie. Trump a trimis portavioane, nave de război şi avioane de luptă în zonă, amplificând perspectiva unui nou atac asupra Republicii Islamice.

Statele Unite şi Israelul au bombardat anul trecut, în iunie, instalaţii nucleare iraniene şi unele obiective militare. Secretarul de stat american Marco Rubio urmează să se întâlnească pe 28 februarie cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, pentru a discuta în detaliu dosarul iranian.

Washingtonul cere ca Iranul să renunţe complet la îmbogăţirea uraniului. Acest proces este utilizat pentru a produce combustibil pentru centralele nucleare, dar poate furniza şi material pentru ogive nucleare. SUA şi aliatul lor Israel vor, de asemenea, ca Iranul să abandoneze rachetele balistice cu rază lungă de acţiune, să oprească sprijinirea grupurilor armate din Orientul Mijlociu şi să nu mai utilizeze forţa pentru a reprima protestele interne.

Iranul, însă, afirmă că refuză să discute teme care depăşesc cadrul strict al dosarului nuclear. Autorităţile de la Teheran consideră tentativele de limitare a arsenalului lor de rachete drept o linie roşie, pe care nu sunt dispuse să o încalce.

În semn al îngrijorării tot mai mari legate de tensiunile crescânde, Polonia a devenit joi cea mai recentă ţară europeană care şi-a sfătuit cetăţenii să părăsească Iranul. Premierul Donald Tusk a avertizat că polonezii ar putea avea la dispoziţie doar câteva ore pentru a se evacua în cazul unei escaladări bruşte.

Trump a reluat ameninţările cu lovituri militare împotriva Iranului în luna ianuarie. In acelasi timp, autorităţile iraniene reprimau protestele extinse din ţară, în urma cărora s-au înregistrat mii de morţi la nivel naţional.