Bulgarii + găgăuzii = ?

Semne diacritice

După găgăuzi, şi bulgarii se plâng că Chişinăul nu le acordă atenţia cuvenită, urzind un plan de desfiinţare a raionului Taraclia, în care ei sunt majoritari, pentru a-l alipi la Cahul, în procesul unei reforme administrativ-teritoriale. Acum un an, în aprilie 2013, Consiliul raional din Taraclia ar fi votat unanim pentru autonomia naţional-culturală a raionului şi s-ar fi adresat Chişinăului ca acesta să aprobe noul statut, dar nu a primit niciun răspuns. Nici da, nici ba. Tăcerea autorităţilor centrale alimentează suspiciunea că se pune la cale sacrificarea raionului, pe care etnicii bulgari îl consideră „al lor”. Unele minţi mai înfierbântate ameninţă Chişinăul că raionul Taraclia va intra în componenţa Autonomiei Găgăuze, dacă nu li se acordă un statut special, solicitat de Consiliul raional. Dar şi acest avertisment este ignorat de conducerea R. Moldova.

Sâmbăta trecută, la Taraclia a fost convocat cel de-al doilea congres („sobor”) al bulgarilor moldoveni, care a decis să adreseze în mod repetat cererea privind adoptarea unei legi care să consfinţească statutul special, „naţional-cultural”, al raionului. Însă, în luările de cuvânt au răsunat şi idei mai radicale. Primarul Taracliei, Serghei Filipov, i-a chemat pe bulgari să respecte „porunca strămoşilor” şi să se ţină împreună cu găgăuzii, pledând pentru un statut special al raionului Taraclia în cadrul Autonomiei Găgăuze. Şi nu identitatea culturală îl preocupă în primul rând, ci… vectorul estic al politicii externe a R. Moldova. „Aceasta trebuie făcut până la semnarea Acordului de Asociere a R. Moldova cu UE”, a precizat el, citat de regnum.ru.

La insistenţa unor minţi mai lucide, în primul rând a preşedintelui Comunităţii bulgarilor din R. Moldova, Fiodor Sabii, posibilitatea aderării raionului Taraclia la UTA Gagauz-Yeri nu a fost inclusă în rezoluţia adoptată de congresul de sâmbătă. Probabil, din temerea că aceasta se va realiza. Ideea unei republici găgăuzo-bulgăreşti a fost discutată în anul 1989, dar a fost respinsă de liderii de atunci ai bulgarilor din R. Moldova, care nu acceptau radicalismul liderilor găgăuzi, dar și se temeau că aceștia se vor erija în „frați mai mari”.

În 1998, în procesul reformei administrativ-teritoriale, raionul Taraclia, care era şi este unul din cele mai mici ca număr de populaţie, a fost inclus în judeţul Cahul, dar peste un an, răspunzând solicitărilor venite din partea comunităţii bulgare, a fost format judeţul Taraclia. Cu revenirea comuniştilor la putere, judeţele au fost lichidate şi s-a revenit la raioane.

Raionul Taraclia, ca şi alte raioane, nu întâmpină probleme în folosirea limbilor minorităţilor care locuiesc compact pe teritoriul respectiv. Legea privind funcţionarea limbilor în R. Moldova le asigură bulgarilor dreptul folosirii limbii materne în grădiniţe, şcoli şi în activitatea administrativă. Cu atât mai mult, nimeni nu îi împiedică pe bulgarii din Taraclia să păstreze moştenirea, particularitatea etnoculturală bulgară. Ei se bucură de autonomia culturală și în virtutea autonomiei autorităţilor publice locale, care se va extinde în procesul inevitabil de descentralizare.

Chiar şi în perspectiva unei optimizări administrativ-teritoriale se pot găsi modalităţi de asigurare a autonomiei etnoculturale. Nu există dubii că Chișinăul se va conforma normelor europene în privința respectării drepturilor minorităților. De aceea, politica „drobului de sare” şi condiţionarea reformei de către liderii comunităţii bulgare seamănă a şantaj. Chiar dacă nu sprijină ideea lui Filipov, volens-nolens ei sunt folosiţi de primarul Taracliei, ales pe listele PCRM, în același joc al destabilizării, al torpilării cursului proeuropean al R. Moldova. Iar în spatele primarului comunist se zăreşte umbra ambasadorului rus, Farit Muhametşin, care a lăudat raioanele sudice pentru „exemplul bun” pe care îl oferă celorlalte raioane luptând împotriva integrării europene.

Serghei Filipov a fost foarte activ și în organizarea adunărilor populare în perioada „referendumului” găgăuz, pledând pentru Uniunea Eurasiatică. Ideea unui front comun bulgaro-găgăuz este atractivă pentru strategii proruși. „Numai unindu-se şi extinzându-se, sudul, care apără cursul estic al politicii externe a R. Moldova, va deveni acea platformă, unde se vor discuta variante de luptă împotriva integrării europene dezastruoase, care duce la lichidarea statalităţii moldoveneşti”, a explicat Filipov de ce e nevoie de unirea eforturilor bulgarilor și găgăuzilor.