CSI a fost ucis în Crimeea sau de ce Moscova curtează Chișinăul

Semne diacritice

În timp ce lumea își face griji pentru destinul Republicii Moldova, încercând să anticipeze o lovitură militară din partea Rusiei, Moscova schimbă macazul, vrând să dea impresia că nutrește numai gânduri bune față de moldoveni. Ea curtează Chișinăul, după ce îl acuzase, la pachet cu Kievul, că ar sufoca Transnistria, că ar bloca tranzitul economic și circulația cetățenilor ruși din regiunea transnistreană.

Printr-o manevră diplomatică, Moscova „schimbă tema”, readucând în discuția cu SUA și UE negocierile în formatul 5+2. Ea se revoltă că i se atribuie intenții agresive față de Republica Moldova, se jură că nici nu i-a trecut prin minte să ne atace și se pronunță pentru o rezolvare „cuprinzătoare și definitivă” a conflictului transnistrean prin oferirea unui statut special regiunii separatiste.

Și ca să demonstreze atitudinea pașnică a Rusiei, Lavrov o invită pe Natalia Gherman la Moscova și ascultă „constructiv” toate chestiunile pe care ministrul nostru de Externe găsește de cuviință să le abordeze, începând cu problemele școlilor românești, ale țăranilor din Doroțcaia și terminând cu retragerea armatei ruse de pe teritoriul R. Moldova și ridicarea embargoului asupra vinurilor moldovenești. Gherman a „îndrăznit” să prezinte „argumente care infirmă declaraţiile cu privire la existenţa unor acţiuni de blocare a regiunii transnistrene a R. Moldova” și să anunțe că R. Moldova va semna Acordul de Asociere cu UE, fără ca Lavrov să reacționeze supărat și să amenințe cu sancțiuni, dar și fără să promită că va ridica interdicția pentru accesul vinurilor moldovenești pe piața Rusiei.

Atrage atenția faptul că ambele părți au pledat pentru soluționarea conflictului „în baza respectării suveranităţii și integrităţii teritoriale a R. Moldova”, ceea ce nu va provoca entuziasm la Tiraspol.

Soluția cu „statutul special” nu mai este pomenită, Lavrov și-o fi dat seama că a sărit peste cal, că traumatizează și submină moralul transnistrenilor, le scade spiritul combativ și elanul separatist tocmai în momentul când credeau că până la recunoașterea și includerea Transnistriei în componența Rusiei, după modelul Crimeii, au rămas zile numărate. Fraza rostită de Lavrov după întâlnirea cu John Kerry, la Paris, a fost ca un trăsnet din senin pentru ei.

Un alt indiciu de aparentă „detensionare” a relațiilor dintre Moscova și Chișinău sau, mai corect, de atitudine „indulgentă” față de Republica Moldova e acceptul lui Medvedev de a se întâlni cu Leancă, după ce pe parcursul mai multor luni premierul rus a ignorat încercările premierului moldovean de a discuta despre calitatea vinurilor moldovenești și alte pretenții ale Moscovei.

Cu toate gesturile de atenție ale Rusiei, autoritățile de la Chișinău să nu-și facă iluzii. Din nou, ca și după războiul ruso-georgian, Putin vrea să-i folosească pe moldoveni pe post de „băieți buni”, în contrast cu atitudinea față de ucraineni, care trebuie să suporte consecințele unor „băieți răi”. În 2008, după acțiunile militare din Georgia, Medvedev, care ținea atunci scaunul lui Putin, l-a invitat pe Voronin la Soci, manifestându-și, ca și azi, interesul pentru rezolvarea conflictului transnistrean, cu respectarea, „firește”, a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Nu au trecut nici șase ani și Moscova revine la discuția de la Soci. Fără a refuza dialogul, Chișinăul trebuie să evite a-și asuma rolul de „idiot util” al Rusiei, care încearcă să se comporte ca și cum nu ar fi ocupat o parte a teritoriului unui stat „frățesc”.

Întâlnirea dintre Lavrov și Gherman a fost organizată pe marginea Consiliului miniștrilor de Externe ai statelor CSI. După ce Ucraina s-a supărat și a declarat că pornește procedura de ieșire din această organizație, Moscova întreprinde acțiuni pentru a o menține pe linia de plutire. E un motiv în plus să curteze Chișinăul. CSI-ul este mort, a fost ucis în Crimeea, și chiar dacă nu e obligația noastră să-i organizăm funeraliile, nu e nici cazul să ne comportăm ca și cum mai trăiește.