Metabolismul LENEŞ şi încetinirea sa odată cu vârsta - MIT sau adevăr?

Sursa: ziare.com

Tot mai des auzim persoane cu multe kilograme în plus lamentându-se că deşi nu mănâncă mai nimic au depăşit cu mult aşa-numita greutate ideală. În plus, spun ele, de vină ar fi „metabolismul leneş”, care stă în calea fericirii personale.

Şi ca lucrurile să fie şi mai rele, vecina, prietena sau cunoştinţa mănâncă toată ziua şi este slabă, top-model. „Unde este dreptatea în lumea asta?” - se întreabă retoric cele bătute de soartă, conform nutriționistului Camelia Olteanu.

Lăsând gluma la o parte, problema este serioasă şi voi încerca să explic puţin ce înseamnă balanţa energetică a organismului şi modul în care ne influenţează viaţa.
Condiţia necesară pentru a avea o sănătate bună, să creştem şi să ne dezvoltăm armonios, să avem un sistem imunitar bun, să fim activi pe tot parcursul vieţii este să avem o stare nutrițională optimă.

În determinarea acesteia rolul principal este deţinut de balanţa energetică (bilanţul energetic), care arată cum se modifică depozitele energetice ale organismului în funcţie de aportul energetic exogen (energia conţinută în alimente - singura sursă de energie a organismului) şi consumul energetic al organismului.

Este evident că atunci când aportul este mai mare decât consumul (necesarul) organismului, ne vom îngrăşa şi atunci când mâncăm mai puţin decât are nevoie organismul, vom slăbi. Atunci când cele două componente sunt în echilibru, ne vom menţine greutatea.

În ceea ce priveşte aportul alimentar, trebuie să ţinem cont de cantitatea, calitatea alimentelor, numărul şi orarul meselor, dar şi de faptul că pe lângă acoperirea necesarului energetic al organismului este nevoie şi de refacerea depozitelor energetice.

În cazul consumului energetic al organismului vom avea în vedere componentele lui şi anume:

- Metabolismul bazal
- Termogeneza indusă de alimente şi termogeneza termoreglatorie
- Activitatea fizică

Metabolismul bazal reprezintă nivelul minim de energie necesară menţinerii vieţii şi reprezintă circa 60-75 % din consumul energetic zilnic. Valoarea estimativă este de 0,9-1 kcal/ora/kg corp, fiind influenţată de sex, vârstă, compoziţie corporală, stare hormonală şi mediul extern.

De menţionat e că valoarea metabolismului bazal creşte rapid în primii ani de viaţă, atinge un maxim în perioada adolescenţei şi scade progresiv cu înaintarea în vârstă. Cu cât masa slabă a organismului (ţesut conjunctiv, muşchi) este mai mare, cu atât nevoile energetice ale organismului sunt mai mari, aceasta fiind şi explicaţia scăderii metabolismului bazal la vârstnici, odată cu scăderea masei slabe, metabolic active.

Cu cât o persoană are masa grasă (ţesut adipos) mai multă, cu atât îi va fi mai greu să slăbească, masa grasă nefiind consumatoare de energie. Depozitele de grăsime se vor mări considerabil în lipsa efortului fizic şi a reducerii porţiilor de mâncare.

Femeile au valoarea metabolismului bazal cu 5-10% mai mică decât bărbaţii, la aceeaşi vârstă, greutate şi înălţime, datorită stratului adipos mai mare la femei faţă de bărbaţi.

Şi condiţiile de mediu influenţează valoarea metabolismului bazal, care creşte cu 5-20% mai mult în perioada caldă faţă de cea rece.

Termogeneza sau efectul termic al alimentelor reprezintă cam 10% din consumul energetic zilnic. Este cantitatea de energie consumată în procesul de digestie, absorbţie, transport şi metabolizare a alimentelor, dar şi consumul energetic cauzat de stresul emoţional, variaţiile de temperatură sau adaptarea la diverse modificări ale dietei.

Efectul termic al alimentelor creşte în cazul ingerării de proteine şi carbohidraţi şi este mai mic în cazul lipidelor. De asemenea, creşte în cazul consumului de alimente condimentate cu muştar, chili sau în cazul consumului de cafeină, nicotină, alimente calde.

Activitatea fizică reprezintă cam 30% din cheltuielile energetice ale organismului. Aici intră atât exerciţiul fizic voluntar, cât şi toate activităţile fizice cotidiene, cum ar fi: mersul, dansul, statul în picioare, cântatul la un instrument, activităţile efectuate în casă, nervozitatea, neliniştea etc.

În urma celor menţionate, putem trage câteva concluzii:

Începând din adolescență metabolismul bazal scade gradual, ceea ce înseamnă că va trebui să acordăm o mare atenţie stilului de viaţă: porţii mai mici de mâncare şi atenţie la calitatea alimentelor.

Ca să ne menţinem greutatea nu trebuie să consumăm alimente condimentate, nenumărate cafele şi să fumăm. Toate acestea sunt aproape nesemnificative în ceea ce priveşte efortul organismului de a consuma energie.

În schimb, să ne concentrăm asupra importanţei efortului fizic, în special cel organizat şi practicat de câteva ori pe săptămână. Practicarea unei activităţi fizice susţinute va trebui să fie făcută toată viaţa, lăsând deoparte scuzele că nu există timp, că avem altceva mai important de făcut, că suntem mult prea în vârstă (la 50-60 de ani!) ca să ne mai apucăm de sport.

Pentru a avea o bună calitate a vieţii şi ca să tindem, cel puţin teoretic, să atingem 85-90 de ani şi de ce nu şi mai mult, este obligatoriu să avem un stil de viaţă sănătos începând din primii ani de viaţă.

Dacă până acum nu am ţinut cont de cele menţionate, nu e niciodată prea târziu să ne apucăm de treabă chiar de astăzi!

Sursa: ziare.com