MAE de la București condamnă alegerile organizate de Rusia în teritoriile ocupate ale Ucrainei și în regiunea transnistreană

MAE condamnă organizarea alegerilor pentru Duma de Stat a Rusiei în teritoriile ocupate ale Ucrainei și în regiunea transnistreană

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) condamnă desfășurarea ilegală, în perioada 18-20 septembrie, a alegerilor pentru Duma de Stat a Federației Ruse în teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei. Totodată, instituția denunță deschiderea unor secții de votare pentru acest scrutin în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, fără consimțământul autorităților constituționale de la Chișinău.

Potrivit unui comunicat al MAE publicat vineri, organizarea alegerilor în teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional.

'România respinge ferm orice încercare de a valida, prin organizarea unor procese electorale, consecințele acțiunilor ilegale ale Federației Ruse și subliniază că acestea nu pot produce efecte juridice și nu pot modifica statutul internațional al teritoriilor respective', transmite ministerul român.

Totodată, România condamnă organizarea scrutinului de către Federația Rusă în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, fără acordul autorităților de la Chișinău.

'Acest demers încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și vine în totală contradicție cu eforturile autorităților de la Chișinău și ale partenerilor internaționali menite să faciliteze reglementarea politică a problemei transnistrene', completează MAE român.

România reafirmă sprijinul ferm pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și a Republicii Moldova, în cadrul frontierelor lor recunoscute internațional. Bucureștiul respinge orice acțiune unilaterală prin care Federația Rusă urmărește să submineze ordinea juridică internațională, potrivit comunicatului MAE.

Milioane de ruşi critici la adresa Kremlinului se confruntă cu o dilemă, deoarece ezită între mai multe forme de reacție la alegerile legislative organizate pe timp de război. Ei pot boicota scrutinul, al cărui câştigător este considerat clar şi previzibil, Rusia Unită (RU), pot merge la urne pentru a-şi arăta deschis nemulţumirea sau pot susţine orice candidat pentru a reduce numărul de voturi obţinut de partidul Kremlinului.

„Ce să facem?”, se întreabă mulţi ruşi, în condiţiile în care cele cinci partide cu reprezentare parlamentară susţin liniile generale ale politicii preşedintelui Vladimir Putin. Singura formaţiune pacifistă, Iabloko, care nu este de acord nici cu secțiile de votare din teritoriile ocupate ale Ucrainei şi din Transnistria, abia reuşeşte să prezinte câţiva candidaţi.

Susţinători ai opoziţiei consideră că votul reprezintă o altă „operaţiune specială”, de această dată menită să demonstreze ceea ce preşedintele Putin numeşte „consolidarea poporului rus” în jurul campaniei militare din Ucraina.

Figuri ale opoziţiei, precum Garry Kasparov, nu văd rostul participării la „farsa” electorală a Kremlinului şi fac apel deschis la boicot. Aceeaşi strategie a fost promovată şi la alegeri organizate înainte de declanşarea războiului, precum scrutinul prezidenţial din 2018 sau referendumul constituţional din 2020.

Nu puţini sunt ruşii care au susţinut această opţiune în ultimii ani, inclusiv la alegerile prezidenţiale din 2024. Atunci, participarea a fost redusă, mai ales în marile oraşe.

În schimb, cei care se opun boicotului, precum jurnalistul Dmitri Kolezev, consideră că acesta „este un cadou pentru Kremlin”. În opinia sa, cu cât votează mai puţină lume, cu atât rezultatele pot fi manipulate mai uşor.

Kremlinului îi convine ca participarea la vot a celor care îl critică să fie scăzută. Angajaţii din administraţie, militarii, funcţionarii, salariaţii companiilor de stat, profesorii şi personalul medical votează, de regulă, în mod constant.

Totuşi, potrivit sondajelor independente, decizia Curţii Supreme de a elimina Yabloko de pe buletinul de vot a crescut procentajul ruşilor care intenţionează să boicoteze scrutinul.

O altă opţiune propusă de opoziţie, inclusiv de partidul aflat în exil Rusia Paşnică, este participarea la vot duminică, la ora 12:00. Alegătorii ar urma să se prezinte la secţiile de vot pentru a transmite un mesaj de protest tăcut împotriva Kremlinului.

Mii de ruşi au recurs deja la această formă de protest la alegerile prezidenţiale din 2024, în cadrul acţiunii „Amiază fără Putin”. Ulterior, însă, nu toţi participanţii şi-au exercitat efectiv dreptul de vot.

„Am anulat buletinul. Am pus câte un X în toate căsuţele”, a comentat o participantă la această acţiune.

La alegerile legislative anterioare, desfăşurate în 2021, aproape 3% dintre buletine au fost invalidate din acelaşi motiv.

Criticii acestei metode susţin însă că, prin anularea buletinului, este ridicat pragul pe care partidele minoritare trebuie să îl depăşească pentru a intra în Dumă. În acest fel, ar fi favorizată Rusia Unită.

Yabloko, formaţiune exclusă de Curtea Supremă, şi-a îndemnat susţinătorii să anuleze buletinul de vot cu listele de partide în toate circumscripţiile în care nu există candidaţi ai formaţiunii liberale.

„Dacă autorităţile sunt atât de puţin dornice să ne vadă la urne, atunci trebuie să mergem să votăm”, a comentat, pe canalul său de YouTube, Maxim Kaţ, activistul şi comentatorul politic cu cea mai mare popularitate în rândul tinerilor ruşi.

Deşi în trecut avea o atitudine critică, Kaţ sprijină acum ceea ce este cunoscut drept „votul inteligent”, o iniţiativă a fostului lider al opoziţiei, Aleksei Navalnîi, continuată în prezent de văduva sa, Iulia. Strategia presupune votarea oricărui candidat în afară de reprezentanţii Rusiei Unite, cu prioritate pentru candidaţii favorabili păcii.

Susţinătorii acestei opţiuni cred că, dacă partidul Kremlinului îşi pierde majoritatea, ruşii ar putea să îşi piardă frica, iar elitele ar începe să ceară schimbări pentru oprirea războiului. Conflictul îi costă pe cetăţenii ruşi sume foarte mari şi afectează tot mai multe domenii ale societăţii.

Dmitri Kolezev aminteşte că situaţii similare au avut loc în trecut în sisteme autoritare precum Polonia, Brazilia sau Chile. El admite însă că, în cazul Venezuelei, autorităţile au creat un alt Parlament paralel.

Există şi voci care atrag atenţia că, în afară de Yabloko, toate partidele cu reprezentare parlamentară susţin războiul. Prin urmare, votul pentru candidaţii lor ar însemna susţinerea continuării luptelor.

Yabloko consideră că votul pentru candidaţii săi „este singura modalitate de a fi sincer cu tine însuţi”, în timp ce votul inteligent „ar însemna să semnezi pentru continuarea războiului şi a represiunii”.

Kolezev recunoaşte că, în 2024, mulţi opozanţi au susţinut candidatura prezidenţială a liberalului Vladislav Davankov, reprezentant al formaţiunii „Oameni Noi”. Ulterior, acesta i-a dezamăgit, susţinând public războiul.

Din acest motiv, Kaţ a decis să creeze un site web pe care îi analizează pe toţi candidaţii pentru Duma de Stat, instituţie cu 450 de locuri. Chiar înainte de deschiderea secțiilor de vot, el intenţionează să le recomande cetăţenilor ruşi pentru cine să voteze şi pe cine să evite.

Astfel, în rândul opoziţiei faţă de război, confruntarea dintre pragmatism şi poziţia morală ar putea decide cine va reuşi să obţină un loc de deputat. Alegătorii critici la adresa Kremlinului trebuie să aleagă între boicot, anularea buletinului şi susţinerea celui mai bine plasat candidat împotriva partidului puterii.

În loc de concediu, deputații ruși ar putea merge la instrucție militară: „Trebuie să fie mai aproape de Armată”