Datoria Poloniei a atins 505 miliarde de euro și este de peste două ori mai mare decât cea a României

Datoria publică a Poloniei a atins un nivel record de 505 miliarde de euro, fiind de peste două ori mai mare decât datoria României, care se ridică la 232,7 miliarde de euro, potrivit celor mai recente date ale BNR.

Polonia se numără, în prezent, printre țările Uniunii Europene cu cel mai rapid ritm de îndatorare. Conform celor mai recente date Eurostat, doar Finlanda și Bulgaria au înregistrat o creștere mai mare a raportului dintre datoria publică și PIB în primul trimestru al anului 2026.

Estimările preliminare arată că datoria Poloniei a crescut cu încă 53,7 miliarde de zloți în luna iunie, ajungând la aproape 2,19 trilioane de zloți, echivalentul a aproximativ 505 miliarde de euro. Suma este de peste două ori mai mare decât datoria publică a României, care a ajuns la 232,7 miliarde de euro la finalul lunii iunie, potrivit celor mai recente date ale BNR.

În același timp, Ministerul Finanțelor din Polonia a raportat că datoria Trezoreriei Statului a depășit 2,13 trilioane de zloți, respectiv 492 de miliarde de euro, la sfârșitul lunii mai. Față de începutul anului, creșterea a fost de aproape 184 de miliarde de zloți, adică aproximativ 42,5 miliarde de euro.

Datele Eurostat indică faptul că, până la sfârșitul primului trimestru, ponderea datoriei administrației publice în PIB-ul Poloniei a crescut cu 4,5 puncte procentuale într-un singur an.

Aceasta a fost a treia cea mai mare creștere din Uniunea Europeană. Finlanda a consemnat un avans de 5,5 puncte procentuale, iar Bulgaria, o creștere de 4,8 puncte procentuale. În același timp, Europa resimte și efectele datoriei record a Statelor Unite, care a ajuns la 40 de trilioane de dolari.

Cu toate acestea, nivelul general al datoriei Poloniei rămâne sub media Uniunii Europene. La sfârșitul primului trimestru al anului 2026, datoria reprezenta 61,6% din PIB-ul țării, față de o medie europeană de aproximativ 82,9%.

Prin comparație, datoria Greciei depășește 143,5% din PIB, cea a Italiei este de aproximativ 138,9%, iar datoria Franței trece de 117,6% din PIB.

Datoria publică a Poloniei, calculată potrivit metodologiei Eurostat, a depășit astfel pragul de 60%. Conform Constituției poloneze, depășirea acestui nivel ar obliga guvernul să introducă reduceri substanțiale ale cheltuielilor.

Situația României pare ușor mai bună decât cea a Poloniei. Datoria externă totală a României a ajuns la 232,7 miliarde de euro la finalul lunii iunie, în creștere cu 4,3 miliarde de euro față de sfârșitul anului trecut. La acel moment, soldul era de 228,4 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de BNR.

Din total, datoria externă a administrației publice a ajuns la 129 de miliarde de euro. Creșterea din primele șase luni a fost de 3,39 miliarde de euro, de la 125,6 miliarde de euro la sfârșitul anului trecut.

Astfel, datoria externă a statului român reprezintă 55,4% din datoria externă totală a României.

Conform Raportului de convergență pentru 2026, publicat în iunie de Comisia Europeană, datoria publică a României va urca la 63,4% din PIB în 2027. În 2036, aceasta este proiectată să ajungă la aproximativ 90% din PIB.

"Raportul datoriei publice la PIB a crescut de la 54,8% în 2024 la 59,3% în 2025 şi este estimat să ajungă la 61,6% în 2026 şi 63,4% în 2027, pe fondul unui deficit primar ridicat şi al creşterii plăţilor de dobânzi.

Riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice apar ca fiind ridicate pe termen mediu, datoria fiind proiectată să crească rapid, până la aproximativ 90% din PIB în 2036", se arată într-un raport despre România al Comisiei Europene.

Alexandru Nazare, ministrul interimar de Finanțe, declara însă la începutul lunii septembrie că România a pornit, în urmă cu un an, de la cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. El a precizat că țara se află acum în al doilea an consecutiv de reducere amplă a deficitului.

Cifrele Ministerului de Finanțe din Polonia privind datoria Trezoreriei Statului sunt și mai ridicate. Această datorie nu este identică definiției datoriei publice utilizate de Uniunea Europeană, însă reprezintă principala sa componentă.

La sfârșitul lunii mai 2026, datoria Trezoreriei Statului se ridica la 2,135 trilioane de zloți, echivalentul a 492 de miliarde de euro. Numai în luna mai, aceasta a crescut cu 46,8 miliarde de zloți, adică 10,8 miliarde de euro.

De la începutul anului, datoria Trezoreriei Statului a crescut cu 183,7 miliarde de zloți, respectiv 42,4 miliarde de euro. Avansul procentual a fost de 9,4%.

Conform estimărilor preliminare ale Ministerului Finanțelor, până la sfârșitul lunii iunie, datoria ajunsese deja la aproximativ 2,189 trilioane de zloți, echivalentul a 505 miliarde de euro. Aceasta înseamnă o creștere lunară suplimentară de peste 53 de miliarde de zloți, sau aproximativ 12,2 miliarde de euro.

Principalul factor care a determinat această evoluție a fost nevoia de împrumuturi a bugetului de stat. Fondurile sunt necesare pentru finanțarea unui deficit ridicat și pentru acumularea unor rezerve în conturile bugetare.

Amploarea emisiunilor de obligațiuni din acest an este fără precedent pentru Polonia. În 2026, Ministerul Finanțelor intenționează să atragă aproximativ 138,6 miliarde de zloți, echivalentul a 32 de miliarde de euro, sub formă de finanțare nouă netă. Este cea mai mare sumă din istoria finanțelor publice ale țării.

Aceste nevoi importante de împrumut provin în principal dintr-un deficit bugetar record și din necesitatea refinanțării obligațiunilor emise anterior. O parte semnificativă a emisiunilor este realizată în avans, pentru a asigura statului suficientă lichiditate și pentru a limita riscurile asociate unei eventuale deteriorări a condițiilor de pe piețe.

Structura datoriei arată că Polonia se finanțează în mare parte pe piața internă. La sfârșitul lunii mai, aproximativ 80% din datoria Trezoreriei Statului era deținută pe piața internă, în timp ce puțin sub 20% era reprezentată de pasive externe.

Cei mai mari creditori rămân băncile autohtone și sectorul nebancar din țară. Aproape 29% din datorie este deținută, însă, de investitori străini.

Ministerul Finanțelor din Polonia subliniază că ponderea datoriei denominate în valută străină rămâne sub 20%, mult sub limita strategică de 25%. Această structură contribuie la reducerea riscurilor generate de fluctuațiile cursului de schimb.

Creșterea datoriei nu înseamnă automat o deteriorare a situației finanțelor publice. Printre factorii esențiali se numără ritmul de creștere economică, dimensiunea deficitului și costul serviciului datoriei.

Deocamdată, datoria Poloniei rămâne sub media Uniunii Europene. În același timp, ritmul în care aceasta crește este printre cele mai rapide din blocul comunitar. Acest lucru înseamnă că va fi tot mai dificil, în următorii ani, să fie menținute finanțe publice stabile și să fie ținute sub control costurile serviciului datoriei.

Economiștii subliniază că, dacă deficitul ridicat va persista o perioadă îndelungată, iar creșterea economică va încetini, spațiul pentru majorarea cheltuielilor publice se va reduce treptat.

in acest context, autoritățile poloneze vor trebui să găsească un echilibru între finanțarea investițiilor, susținerea economiei și limitarea acumulării de noi datorii.