AIEA: Un turn de răcire al centralei nucleare de la Kursk ar fi fost lovit de o dronă

AIEA anunță că un turn de răcire al centralei nucleare rusești de la Kursk a fost lovit de o dronă.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat vineri, pe platforma X, că a fost informată despre faptul că o dronă ar fi lovit joi turnul de răcire al unui reactor al centralei nucleare rusești de la Kursk.

Potrivit informațiilor transmise AIEA, cu sediul la Viena, reactorul se afla în funcțiune în momentul incidentului. Modul său de operare nu a fost afectat, iar în urma loviturii nu s-a declanșat niciun incendiu.

Directorul general al agenției, Rafael Grossi, a reafirmat că orice atac împotriva unei instalații nucleare este "inacceptabil". El a făcut apel la reținere maximă pentru a fi evitat riscul producerii unui accident nuclear.

Nici Rusia și nici Ucraina nu au comentat deocamdată informația anunțată de AIEA.

În luna iulie, guvernatorul regiunii Kursk a acuzat Ucraina că ar fi lovit un turn de răcire al centralei nucleare Kursk II, care se află încă în construcție. Centrala Kursk II este situata lângă prima centrală nucleară din Kursk, construită în anii 1970.

Rusia a lansat o ofensivă militară pe scară largă în Ucraina în februarie 2022. De atunci, AIEA avertizează în mod repetat asupra riscului producerii unei catastrofe nucleare în contextul luptelor din regiune.

În 2024, președintele rus Vladimir Putin a acuzat Kievul că intenționează să atace centrala nucleară din Kursk. Instalația are patru reactoare și este situată în regiunea Kursk, la frontiera cu Ucraina.

În august 2025, o dronă ucraineană a provocat un incendiu în perimetrul centralei nucleare ruse din regiunea Kursk. Incendiul a fost stins, iar autoritățile au declarat că nu a fost detectat un nivel anormal de radioactivitate.

Operatorul centralei a anunțat la 23 august 2025 că drona a fost interceptată la scurt timp după miezul nopții, la ora 21:00 GMT, de apărarea antiaeriană rusă. Potrivit informațiilor prezentate atunci, drona "a explodat şi a avariat un transformator auxiliar".

"Incendiul a fost stins de echipele de pompieri", a anunțat operatorul centralei, precizând că nu s-au înregistrat victime în urma incidentului.

Funcționarea unuia dintre cele patru reactoare ale centralei a fost redusă cu 50% din capacitate din cauza atacului. Operatorul a precizat însă că reducerea nu a fost însoțită de o creștere a nivelului de radiație.

"Nivelul de radiaţie pe situl industrial al centralei nucleare din Kursk şi în împrejurimi nu s-a schimbat şi corespunde nivelurilor normale", a precizat operatorul.

De la declanșarea războiului, AIEA avertizează asupra pericolului unei catastrofe nucleare, în special la centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei. Aceasta se află sub controlul Rusiei din martie 2022.

În august 2024, Vladimir Putin a acuzat din nou Kievul că vrea să lovească centrala nucleară din regiunea Kursk, teritoriu care se afla atunci sub ofensivă ucraineană. Forțele ruse au recucerit regiunea în primăvara următoare.

Centrala nucleară din Kursk s-a aflat în atenția comunității internaționale și în 2024, după ce directorul AIEA, Rafael Grossi, a avertizat cu privire la riscul producerii unui incident nuclear. În cadrul unei conferințe de presă, Grossi a descris situația de la centrala Kursk drept „gravă”. El a subliniat că, deși instalația funcționează aproape de nivelurile normale, riscurile nu trebuie subestimate.

Centrala nucleară din Kursk operează cu reactoare de tip RBMK, un model sovietic cunoscut pentru problemele sale de securitate. Grossi a respins însă comparațiile directe cu dezastrul nuclear de la Cernobîl și a insistat că situația actuală este diferită.

Totuși, directorul AIEA a atras atenția că reactoarele RBMK nu dispun de o carcasă de izolare. Din acest motiv, ele sunt mai vulnerabile la atacuri externe, inclusiv la lovituri de artilerie sau atacuri cu drone.

Vizita directorului AIEA la centrala din regiunea Kursk a avut drept scop evaluarea directă a situației și colaborarea cu autoritățile ruse pentru identificarea unor soluții la problemele existente. „Particularitatea centralei nucleare din Kursk este că operează reactoare de tip RBMK, care, prin proiectarea lor, nu dispun de o carcasă de izolare, ceea ce le face vulnerabile”, a explicat Grossi.

Rusia rămâne singura țară din lume care mai utilizează reactoare nucleare RBMK, model proiectat în anii ’70, în perioada Uniunii Sovietice. Deși aceste reactoare au fost modernizate pentru corectarea deficiențelor de proiectare care au contribuit la dezastrul de la Cernobîl, majoritatea unităților de acest tip au fost dezafectate în ultimele decenii.

În afara Rusiei, reactoare RBMK au fost folosite și de Ucraina și Lituania. Cele două țări și-au închis însă ultimele unități în anii 2000.

La centrala din Kursk, două dintre cele patru reactoare RBMK au fost dezafectate. Rosatom, agenția nucleară a Rusiei, intenționează să închidă și celelalte două până în 2030.

În prezent, Rusia mai operează cinci reactoare RBMK, amplasate la centralele nucleare din Leningrad și Smolensk. În acest context, orice incident în apropierea instalațiilor nucleare este urmărit cu atenție, iar AIEA solicită în mod constant evitarea oricăror acțiuni care ar putea compromite siguranța acestora.