Fiecare al patrulea proiect de lege înaintat de deputați promovează interese personale

INTERESE // La limita legii. În ParlamentMai mulți deputați din Parlamentul R. Moldova își folosesc poziția pentru a face trafic de influență pentru interesele personale sau ale unor agenți economici. Lobby-ul a devenit o cutumă în Legislativul de la Chișinău, iar deputații știu deja care dintre colegii lor o fac sau ale cui interese apără aceștia.

Adoptarea proiectelor cu „lobby” se face de obicei în baza înțelegerii „eu votez pentru inițiativa ta - tu pentru a mea”, ne destăinuiesc aleșii poporului. Totuși, niciunul dintre ei nu recunoaște că ar fi implicat în astfel de târguri.

Guma, „protectorul” țigărilor de import

Despre faptul că deputatul democrat Valeriu Guma, anunțat în căutare internațională, apară interesele companiilor importatoare de tutun, în societate se vorbește de mai mult timp. De altfel, adoptarea în 2007 a Legii cu privire la tutun și la articolele de tutun se datorează în mare parte anume acestui parlamentar, care a promovat intens proiectul de lege.

La adoptarea bugetului de stat pentru anul 2011, Valeriu Guma a fost principalul critic al documentului la capitolul formulei de calcul a accizelor la țigări şi alcool. Ministrul Finanțelor de atunci, Veaceslav Negruță, declara la acel moment că propunerile pe care le făcea Guma țineau de favorizarea importatorilor de tutun, în detrimentul „Tutun-CTC”.

Au fost și alte proiecte de lege care „afectau” importatorii de tutun, împotriva cărora s-a pronunțat Guma. Spre exemplu, proiectul cu privire la interzicerea vânzării țigărilor în preajma instituțiilor școlare.

Ultimul proiect

În 2012, deputatul a mai lobat un proiect de lege care vine în apărarea importatorilor de țigări. Documentul prevede majorarea, începând cu 1 ianuarie 2013, cu 50% a cotei fixe a accizelor la ţigări cu şi fără filtru, de la 20 până la 30 de lei pentru o mie de ţigări. De asemenea, proiectul de lege stabilea menţinerea cotei ad-valorem a accizului la nivelul de 24%. În calitate de coautor al inițiativei legislative, Valeriu Guma explica faptul că menținerea acestei cote va proteja piața internă de contrabanda de ţigări din Ucraina. În realitate, însă, experții au stabilit că această măsură defavoriza producătorii autohtoni de țigări, în frunte cu „Tutun-CTC”, stimulând evaziunea fiscală și importul de țigări prin contrabandă din Est. Proiectul de lege a fost adoptat.

Patentele, tot în grija lui Guma

Același deputat este cunoscut ca un mare apărător al activităților economice în bază de patentă.

Astfel, în ultimii doi ani, Guma a elaborat și promovat în Parlament trei inițiative legislative care se referă la acordarea patentei de întreprinzător pentru familie, comercializarea produselor din carne neambalate în baza patentei, activitatea în bază de patentă a chioșcurilor, gheretelor, comercializarea florilor în bază de patentă și majorarea rulajului anual pentru activitatea în bază de patentă de la 100 de mii la 300 de mii de lei.

„Scopul acestei legi a fost de a îmbunătăți şi susține mediul de afaceri din ţară, precum şi crearea unui climat fiscal oportun pentru desfăşurarea afacerilor mici de către cetăţenii R. Moldova”, își argumentează Guma proiectele.

Totuși, „intențiile sale nobile” nu au fost apreciate de colegii de Parlament, iar proiectele despre patentă fie au fost respinse, fie se mai examinează.

Contactat de Ziarul NAȚIONAL, deputatul a recunoscut că face lobby parlamentar, dar susține că nu apără interesele unui grup îngust de importatori, dar își dorește condiții mai bune de activitate pentru toți agenții economici. „Tot ce fac eu este un lobby deschis, transparent, bine argumentat. Vreți să spuneți că nu avem nevoie de patente?”, întreabă Guma.

Candu și interesele „dulci”

Un alt caz de lobby pe față ține de adoptarea de către Parlament a unei modificări la lege prin care producătorii agricoli care importă și livrează pe teritoriul ţării producţie din sfeclă de zahăr urmau să achite la buget doar 40% din suma TVA-ului calculată aferent acestor livrări.

Autorul proiectului, vicespicherul Adrian Candu, tot el deputat democrat, a recunoscut public că proiectul de lege a fost elaborat la solicitarea producătorilor autohtoni de zahăr care s-au plâns că, după majorarea cotei TVA la zahăr până la 20%, fluxul contrabandei cu zahăr pe piața R. Moldova a crescut brusc şi, practic, au fost stopate vânzările zahărului de producţie autohtonă.

Lobby pentru membri de partid?

Adrian Candu nu a fost de găsit pentru a explica de ce apără interesele producătorilor de zahăr. Contactat de Ziarul NAȚIONAL, președintele interimar al Asociației producătorilor de sfeclă de zahăr din R. Moldova, Nicolae Morari, ne-a declarat că deputatul democrat i-a ajutat mult, doar că legea adoptată de Parlament încă nu funcționează, de aceea Candu a pregătit un proiect de lege de interpretare a modificărilor legislative adoptate anterior.

Morari nu a putut explica de ce interesele lor sunt apărate doar de Partidul Democrat (PD) și Adrian Candu.

Potrivit unei informații de pe site-ul Partidului Democrat, în cadrul organizației teritoriale din Ialoveni a partidului există o persoană cu numele Nicolae Morari. Președintele Asociației producătorilor de sfeclă de zahăr afirmă, însă, că nu este membru al PD.

Reidman apără importatorii autorizați de mașini

Despre comunistul Oleg Reidman pe culoarele Parlamentului circulă zvonuri că ar încerca să promoveze interesele importatorilor de mașini noi în R. Moldova.

În mai curent, deputatul a înregistrat o inițiativă legislativă prin care propune să se interzică importul mașinilor mai vechi de șapte ani. În nota informativă care însoțește proiectul se menționează că piața secundară (a automobilelor deja folosite) demult s-a format în R. Moldova și, drept urmare, fiecare om, în cazul în care nu dispune de mijloace financiare pentru a cumpăra o mașină nouă, are posibilitatea de a cumpăra un automobil pe piață. În ceea ce ține de încasarea plăților în bugetul de stat, menționează Reidman, odată cu micșorarea plafonului de vârstă maximă pentru mașinile introduse pe teritoriul R. Moldova, va crește numărul de vânzări pe piața internă, inclusiv a automobilelor noi, de aceea partea de venituri a statului nu va fi afectată.

Contactat telefonic, Reidman a refuzat să comenteze acuzațiile, precizând că nu discută despre astfel de probleme la telefon. „Dacă vreți să vorbim, veniți pe 26 septembrie în Parlament”, ne-a spus el.

Lobby pentru propria afacere

Și deputatul liberal-democrat Alexandru Cimbriciuc a fost prins cu mâța-n sac. În aprilie curent, deputatul a fost acuzat deschis de colegii de Parlament că ar încerca să facă lobby pentru un proiect de lege care îi viza afacerea. Cimbriciuc propusese modificarea Legii privind activitatea particulară de detectiv și pază, în sensul stabilirii vârstei de 18 ani pentru angajarea în activitatea particulară de pază, față de 21 de ani cât era până acum.

Deputatul preciza că prevederile legale de la acel moment contraveneau Constituției și Codului Muncii.

Comuniștii l-au acuzat însă că ar îndeplini o comandă a unor agenți economici. Potrivit declarației sale de avere, Cimbriciuc este proprietarul unei companii de pază care activează în orașul Soroca. Proiectul de lege a fost adoptat.

Pentru Ziarul NAȚIONAL, Cimbriciuc a explicat însă că înainte de a propune această inițiativă legislativă s-a întâlnit cu reprezentanții tuturor companiilor de pază din republică. „Ei toți au semnalat această problemă. Scopul meu a fost să le putem oferi un loc de muncă în țară tinerilor cu vârsta de 18 ani. Mai ales că așa prevede Constituția. Nu există niciun interes financiar personal”, a explicat el.

Mișin, cu pufușor pe botișor

Și ex-comunistul Vadim Mișin, astăzi deputat neafiliat și președinte al Comisiei parlamentare pentru drepturile omului și relații interetnice, a încercat să facă lobby pentru afacerile finanțatorilor partidului său.

În februarie curent, deputatul i-a expediat o scrisoare cu antetul Parlamentului R. Moldova vicepremierului rus, Dmitri Rogozin, cu solicitarea de a face lobby pentru un producător autohton de vinuri și coniacuri care ajută financiar partidul.

În scrisoarea apărută în presă, fostul comunist se laudă că partidul său a fost creat special pentru a apăra drepturile vorbitorilor de limbă rusă din R. Moldova și afirmă că ar avea nevoie de resurse financiare considerabile pentru a-și menține filialele deschise în întreaga țară. Mișin nu cere bani de la Rogozin, ci îi solicită acestuia să facă lobby pentru fabrica de vinuri și coniacuri din raionul Taraclia „Zolotoi Aist”, care ar finanța partidul. Deputatul de la Chișinău s-ar mulțumi dacă Rogozin l-ar ajuta să comercializeze lunar pe piața rusă 350-400 de mii de sticle de coniac „Belîi Aist”.

Vadim Mișin confirmă că i-a trimis o scrisoare lui Rogozin, dar neagă că i-ar fi cerut favoruri pentru vreun agent economic.

Afacerea „Cazino”

În urmă cu trei ani, presa de la Chișinău a vuit despre o eroare dubioasă strecurată în Legea cazinourilor prin care statul a fost prejudiciat cu 5,6 milioane de lei. Deși deputații votaseră pentru stabilirea unei taxe anuale de 360 de mii de lei pentru masa de joc, în legea publicată în „Monitorul Oficial” suma indicată a fost micșorată până la 180 de mii de lei. Această propunere a fost înaintată în Parlament de deputatul Veaceslav Untilă, dar nu a fost acceptată.

După ce a fost depistată eroarea, Untilă a mărturisit că a făcut această propunere la solicitarea unor operatori de cazinouri din Chişinău care i s-au plâns că nu vor putea plăti taxa mărită şi vor trebui să se închidă. „Am vrut să apăr întreprinzătorii mici. De aceea am propus ca în cazul cazinourilor care deţin până la şase mese de joc taxa de licenţiere să fie de 180 de mii de lei”, își explica Untilă acțiunile de lobby, ajunse ca prin minune în lege.

Chiar dacă pentru dezlegarea acestui „mister” a fost formată o comisie parlamentară de anchetă, iar Centrul Național Anticorupție a pornit un dosar penal pe acest caz, deocamdată nu se știe cine se face vinovat de prejudiciul adus statului.

Alt fel de interese

Suspectat de lobby în Parlament poate fi și deputatul Nicolae Juravschi. Acesta a promovat adoptarea de către Legislativ a unei legi care să permită scutirea de plată a dreptului de import la introducerea în republică a unui lot de 15 mii de tricouri care au fost folosite la manifestările sportive cu ocazia celebrării Zilelor Olimpice.

Tricourile urmau să fie importate de Comitetul Național Olimpic, instituție noncomercială pe care Juravschi o conduce de mai mulți ani. Proiectul afost adoptat.

Pedeapsă pentru lobby

Guvernul a aprobat, la mijlocul lunii trecute, un Cod de etică şi conduită pentru deputaţi. Documentul, elaborat la inițiativa unor deputați liberal-democrați, prevede, printre altele, sancţionarea deputaţilor care fac lobby sau acceptă cadouri mai scumpe de 2 000 de lei.

Fiecare al patrulea proiect de lege

Potrivit datelor statistice deținute de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), fiecare al patrulea proiect de lege înaintat de deputații din actualul Parament promovează interese și beneficii. Din totalul de 24 de inițiative legislative verificate de CNAP, în nouă cazuri s-a depistat promovarea unor interese, dintre care în șase cazuri acestea contraveneau interesului public. De asemenea, în opt cazuri s-a constatat că, prin proiectele promovate pentru a fi votate, se vor aduce prejudicii. Doar în două cazuri prejudiciile se justifică, pentru că proiectele de legi sunt în interesul public.

Galina Bostan, director CAPC:

„Lobby nu înseamnă neapărat ceva rău. În unele state există chiar instituții de lobby care activează oficial, plătesc impozite. Important este ca aceste acțiuni să corespundă interesului public, iar opinia publică să știe cine este beneficiarul. Din păcate, există însă și cazuri în care se promovează interese personale și de grup, care nu coincid cu interesul public”.

Veaceslav Ioniță, președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe:

„Nu văd nicio problemă în promovarea deschisă și transparentă a unor interese publice. Noi invităm la ședințele comisiei agenți economici care ne transmit în scris doleanțele lor și problemele cu care se confruntă. În astfel de cazuri, 80 la sută din propuneri sunt acceptate și promovate prin proiecte legislative. Totuși, vreau să vă spun că este complicat să identifici care proiecte urmăresc un interes personal și care urmăresc interesul public”.

Gheorghe Brega, deputat PL:

„Din păcate, avem puține cazuri de lobby pentru interesul public în Parlament. Mai mult avem cazuri de promovare a unor interese personale. Deputații se înțeleg între ei să își voteze reciproc inițiativele. Eu personal nu am avut cazuri în care să mi se propună să promovez interese personale”.