Japonia dă undă verde primelor terapii cu celule stem iPS pentru Parkinson și afecțiuni cardiace
1486
Japonia a aprobat comercializarea unor produse de medicină regenerativă pe bază de celule stem, destinate tratării afecţiunilor cardiace şi bolii Parkinson, au indicat vineri unul dintre producători şi presa din această ţară, citate de AFP, transmite Agerpres.
Compania farmaceutică Sumitomo Pharma a anunţat că a primit autorizaţie pentru fabricarea şi comercializarea Amchepry, un tratament pentru boala Parkinson care presupune transplantul de celule stem direct în creierul pacientului.
Relatările din presă arată că Ministerul Sănătăţii din Japonia a dat, de asemenea, undă verde pentru ReHeart, un produs dezvoltat de startup-ul medical Cuorips. Tratamentul constă în aplicarea unor pelicule de muşchi cardiac pe suprafaţa inimii, unde acestea stimulează formarea de noi vase de sânge şi contribuie la refacerea funcţiei cardiace. Conform unor surse care citează ministerul, aceste terapii ar putea fi puse la dispoziţia pacienţilor chiar din această vară. Ele vor fi primele produse medicale disponibile pe piaţă care utilizează celule stem pluripotente induse (iPS).
Cercetările referitoare la această inovaţie – ce implică transformarea unei celule adulte specializate într-o celulă imatură, capabilă să se dezvolte în orice tip de celulă din organism – i-au adus cercetătorului japonez Shinya Yamanaka Premiul Nobel pentru Medicină în 2012.
„Sper că acest lucru va aduce uşurare pacienţilor, nu doar în Japonia, ci în întreaga lume”, a declarat ministrul Sănătăţii, Kenichiro Ueno, în cadrul unei conferinţe de presă.
Sumitomo Pharma a precizat, într-un comunicat, că a primit autorizaţie de punere pe piaţă „condiţionată şi temporară” pentru fabricarea şi comercializarea Amchepry, un dispozitiv conceput pentru a accelera accesul pacienţilor la acest nou produs.
Această autorizaţie a fost acordată în urma evaluării siguranţei şi eficacităţii tratamentului, evaluare realizată pe baza unor date colectate de la un număr mai mic de pacienţi decât cel utilizat, de regulă, în studiile clinice tradiţionale.
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Kyoto a inclus şapte pacienţi cu boala Parkinson, cu vârste între 50 şi 69 de ani. Fiecare pacient a primit între cinci şi zece milioane de celule implantate pe fiecare parte a creierului.
Celulele iPS, obţinute de la donatori sănătoşi, au fost diferenţiate în precursori ai neuronilor dopaminergici, neuroni care lipsesc la persoanele diagnosticate cu boala Parkinson. Pe parcursul unei perioade de monitorizare de doi ani, studiul nu a evidenţiat efecte adverse majore. Patru pacienţi au prezentat o ameliorare vizibilă a simptomelor.
Boala Parkinson este o afecţiune neurologică cronică, degenerativă, care afectează sistemul motor şi evoluează progresiv.
Potrivit Fundaţiei Parkinson, aprox 10 milioane de persoane din întreaga lume sunt afectate de această boală. Tratamentele disponibile în prezent „îmbunătăţesc simptomele, însă nu încetinesc şi nu stopează progresia bolii”, conform fundaţiei.
10.08.2026
12:54
10.08.2026
12:44
10.08.2026
12:43
10.08.2026
11:49
10.08.2026
11:46
10.08.2026
11:44
10.08.2026
11:39
10.08.2026
10:54
10.08.2026
10:51
10.08.2026
10:25
10.08.2026
12:44
10.08.2026
12:43
10.08.2026
11:49
10.08.2026
11:46
10.08.2026
11:44
10.08.2026
11:39
10.08.2026
10:54
10.08.2026
10:51
10.08.2026
10:25
10.08.2026
10:00
10.08.2026
09:28
10.08.2026
08:58
10.08.2026
08:42
10.08.2026
08:28
10.08.2026
06:40
10.08.2026
01:10
10.08.2026
00:57
10.08.2026
00:08
09.08.2026
23:57
09.08.2026
23:52
09.08.2026
22:29
09.08.2026
21:41
09.08.2026
21:18
09.08.2026
20:34
09.08.2026
19:36
Sinteza CNA: șef AIPA în arest preventiv pentru trafic de influență, 60 000 de dolari pentru coruperea unor funcționari și sechestre pe bunuri de 17,8 milioane de lei
Moscova laudă schimbarea de ton a Bulgariei față de războiul din Ucraina și respingerea „Coaliției de Voință” în favoarea unei soluții diplomatice
Reținut pentru 72 de ore: 30 000 de euro pentru promisiunea eliberării unui condamnat din penitenciar
Ardeii iuți și riscul de cancer esofagian: ce arată studiile și de ce experții cer prudență în interpretarea rezultatelor
















