REPORTAJ // Îndrăgostiți de Română

Studiu // Mai mulți tineri din Germania ne învață limba cu mult interes în cadrul unui proiect moldo-german, la Casa Limbii Române din Chișinău

În timp ce o bună parte din cetățenii din R. Moldova vorbesc o română stâlcită, cu calchieri din rusă și împrumuturi din alte limbi, optsprezece tineri din Germania au venit la Chișinău să studieze limba română. Este vorba de o școală de vară, care a ajuns la cea de-a șasea ediție. În prima parte a zilei, tinerii învață română împreună cu profesorii de la Casa Limbii Române. Pentru unii dintre ei, limba română este o limbă nouă, dar foarte frumoasă. Alții însă au mai învățat româna, iar acum studiază mai profund gramatica. Începători sau avansați, nemții vorbesc cu mult drag despre limba noastră, așa cum puțini dintre noi o pot face.

„Miorița”, cuvânt „simpatic”

Primele cuvinte pe care le-a învățat Janka Vogel în limba română au fost „bună dimineața”, „bunica” și „mulțumesc”. Se întâmpla în 2004, la o tabără de tineret din Sighișoara, România. Atunci, Janka a cochetat doar cu limba română, însă doi ani mai târziu, când a venit să facă voluntariat în Dorohoi, s-a pus cu burta pe carte. „În România a fost un mediu extraordinar pentru studiere. Eram profesoară de muzică la o școală primară și am învățat limba română alături de copiii din clasa I. Am început să studiez gramatica de la verbe, conjugându-le. „Eu merg”. Dar tu? El? Nu mi-a fost atât de greu să învăț. Eu nu știu latina sau franceza, iar în școală am învățat engleza și rusa. Totuși, mi-a fost ușor să învăț. Îmi place cum sună româna. După doar jumătate de an, am putut vorbi fluent”, povestește cu mândrie Janka. La Chișinău, învață lucruri noi despre limba română. „Am multe posibilități aici să îmi îmbunătățesc limba pe care o vorbesc. Materialul e mult și bun. Acum am cerut de la profesoară balada „Miorița”, ca să o citesc. Încă nu am reușit, dar cuvântul „Miorița” îmi sună simpatic”, zâmbește Janka.

„Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie?”

După experiența din Dorohoi, tânăra s-a întors în Germania pentru a face studii superioare. Întâmplător sau nu, a ales Facultatea de Litere și Artă din Jena, specialitatea „Studii Sud-Est europene”, specializându-se în „Romanistică”. Janka adoră diminutivele. „Îmi place cum sună în română cuvântul „comoricică”. Așa mi-a spus o prietenă de la București, dezmierdându-mă. Sunt multe cuvinte frumoase, cu vocale. Româna e mai „cu melodie”. Când eram în Dorohoi, am învățat ceva din Eminescu. Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie? / Țara mea de glorii, țara mea de dor…”, recită cu dragoste tânăra din Germania. A avut însă și momente amuzante, când a comis greșeli. „Am spus o dată transpirator în loc de aspirator. Sau, într-un mesaj trimis profesoarei mele, am vrut să îi scriu uite puțin, dar am scris uite, puți”, râde cu poftă Janka. „Mai am un an de masterat, dar după ce termin, pot să urmez doctoratul sau să lucrez undeva. Și în Germania este nevoie de persoane care să știe româna, acum vin mulți români acolo. M-aș vedea un lector sau asistent la ambasadă. Mă gândesc însă și la România sau R. Moldova”, zice tânăra.

Cuvântul preferat – „încălțăminte”

Katherina Braisch, o altă tânără din Germania, spune că a învățat limba română în Sibiu, unde locuiesc rudele ei. Avea 14 ani când a mers în România ca să studieze la școala germană de acolo. „Acum am început să mă ocup de gramatică”, spune fata despre orele de română de la Casa Limbii Române. „E greu, pentru că eu o pot înțelege doar prin exemple. Româna îmi place foarte mult. Chiar dacă e o limbă latină, în gramatica ei se regăsesc reguli din limbile slavone”, spune tânăra care studiază acum slavistica în Germania. „Cuvântul meu preferat în română e „încălțăminte”. Îmi place că sunt multe vocale. Acesta este unul dintre primele cuvinte pe care le-am învățat în română”, explică Katherina. „Limba pe care o vorbește un popor e conectată cu tradițiile și identitatea oamenilor. Poporul trebuie să știe care este limba maternă. Totuși, fiecare are dreptul să își aleagă limba lui, indiferent de țara în care locuiește”, mai spune tânăra.

Străinii, elevi sârguincioși

La Casa Limbii Române au studiat de-a lungul anilor mai mulți diplomați și angajați ai diferitelor ambasade din R. Moldova. Violeta Crudu, Rodica Cerga-Pâslari și Alexei Acsan, profesorii care le-au descoperit străinilor tainele limbii române, spun că aceștia sunt niște cursanți foarte conștiincioși. „Să lucrezi cu străinii este o plăcere. Sunt foarte sârguincioși, perseverenți și receptivi. Ei știu cum se învață și pentru ce se învață o limbă străină. Pentru străini, sunt neobișnuite cuvintele care conțin diftongi, ca „soare” sau „ploaie”, iar astea sunt și cel mai dificil de pronunțat. Am avut anul trecut un student care mi-a spus că îi place cuvântul șmecher”, explică Violeta Crudu, profesoară de română. „Ne doare faptul că ai noștri o vorbesc atât de pocit”, concluzionează profesoara, vorbind despre miile de români din Basarabia care au introdus în vocabularul lor expresii și cuvinte ca mă rastroiesc, mă raslaghesc, pivă și morojnă.

Cursanții Dirk Schuebel și Pirkka Tapiola

„Europenilor le este mai ușor să studieze româna, pentru că ei o compară cu alte limbi pe care le cunosc. Nemții își cunosc foarte bine limba maternă, dar știu și italiana, franceza, spaniola, portugheza, engleza și rusa. Au cultura învățării limbilor”, explică profesorul Alexei Acsan. „Dirk Schuebel a studiat aici limba română. I-am predat și reprezentatului special al Uniunii Europene în R. Moldova, Kálmán Mizsei. Am început cursurile și cu domnul Pirkka Tapiola. Este un student care cunoaște mai multe limbi. Spre deosebire de alți cursanți străini, care se interesează mai întâi de gramatică, pentru domnul Tapiola în primul rând este comunicarea. Prin comunicare, el înțelege și gramatica”, povestește profesorul.

Alexandru Bantoș, director al Casei Limbii Române:

„Inițial, am avut ca obiectiv predarea limbii române cetățenilor noștri, care aveau dificultăți în exprimare și scriere. Apoi, am început să organizăm cursuri pentru alogeni. Anual, circa 250 de străini învață limba română. Zece grupe sunt finanțate de primărie, iar alte cinci-șase grupe sunt contra plată. Numărul celor interesați de limba română rămâne constant, iar asta ne bucură. Încercăm să sprijinim interesul celor care vor să cunoască limba română, pentru că a cunoaște o limbă înseamnă a cunoaște cultura și a te integra în societate”.