OpenAI vrea să rescrie economia AI: taxe pe roboți, fond public de avere și săptămână de lucru de patru zile

Pe măsură ce guvernele încearcă să gestioneze consecințele economice ale apariției mașinilor superinteligente, OpenAI a publicat un set de propuneri de politici care descriu felul în care bogăția și munca ar putea fi remodelate în „era inteligenței”. Ideile combină mecanisme asociate în mod tradițional cu stânga, precum fonduri publice de avere și extinderea plaselor de siguranță socială, cu un cadru economic fundamental capitalist, bazat pe piață.

Propunerile apar într-un context de anxietate tot mai intensă legată de inteligența artificială, alimentată de temeri privind înlocuirea locurilor de muncă, concentrarea bogăției și extinderea masivă a centrelor de date. Ele sunt lansate în același timp cu demersurile administrației Trump de a construi un cadru național pentru AI și în preajma alegerilor de la mijloc de mandat, ceea ce sugerează o încercare de poziționare bipartizană. În paralel are loc și un demers politic mai direct: președintele OpenAI, Greg Brockman — care a donat milioane președintelui Donald Trump — alături de alți miliardari din tehnologie, au direcționat sute de milioane de dolari către super PAC-uri care susțin politici „light-touch” pentru reglementarea inteligenței artificiale.

Cadrul propus de OpenAI se organizează în jurul a trei obiective principale: distribuirea mai largă a prosperității generate de AI, instituirea de garanții pentru reducerea riscurilor sistemice și asigurarea unui acces extins la capabilitățile AI, astfel încât puterea și oportunitățile economice să nu devină excesiv de concentrate.

OpenAI propune mutarea poverii fiscale de pe muncă pe capital. Compania nu avansează o nouă cotă concretă de impozit pe profitul corporativ — cotă redusă de Trump la 21% de la 35% în primul său mandat. Dar avertizează că creșterea economică impulsionată de AI ar putea eroda baza de impozitare care finanțează programe precum Social Security, Medicaid, SNAP și asistența pentru locuințe, în condițiile în care profiturile corporative se extind, iar dependența de veniturile din muncă scade.

„Pe măsură ce AI remodelează munca și producția, compoziția activității economice se poate schimba — prin extinderea profiturilor corporative și a câștigurilor de capital, reducând totodată potențiala dependență de veniturile din muncă și de taxele pe salarii”, a scris OpenAI.

Compania sugerează majorarea impozitelor pe veniturile corporative, pe câștigurile obținute datorită AI sau pe câștigurile de capital din vârful piramidei — o categorie de politici care l-a determinat pe Marc Andreessen să îl susțină pe Trump după ce Biden a propus, în 2024, taxarea câștigurilor de capital nerealizate. OpenAI evocă și posibilitatea unei „taxe pe roboți”, concept avansat în 2017 de fondatorul Microsoft, Bill Gates, în care robotul ar urma să contribuie la sistem cu aceeași sumă de impozite ca persoana pe care o înlocuiește.

Documentul include și propunerea înființării unui Fond Public de Avere, care să ofere americanilor o participație publică automată în companiile de AI și în infrastructura AI, chiar dacă aceștia nu investesc direct pe piețele financiare. Orice câștiguri ale fondului ar fi distribuite direct cetățenilor. Ideea ar putea atrage americanii care au urmărit cum AI a împins piețele în sus, fără ca ei să beneficieze, de fapt, de aceste creșteri.

Mai multe dintre propunerile OpenAI au o puternică orientare spre piața muncii. Între acestea se numără subvenționarea unei săptămâni de lucru de patru zile fără reducerea salariului, o idee care se aliniază promisiunilor industriei tehnologice potrivit cărora AI va oferi oamenilor un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală. OpenAI sugerează, de asemenea, ca firmele să mărească contribuțiile sau potrivirile la pensie, să acopere o parte mai mare din costurile medicale și să subvenționeze îngrijirea copiilor sau a persoanelor în vârstă. Notabil este faptul că aceste responsabilități sunt atribuite companiilor, nu statului, ceea ce lasă în afara discuției persoanele cel mai probabil afectate de AI. Dacă automatizarea îți elimină locul de muncă, atunci și asigurarea medicală sau contribuția la pensie, oferite de angajator, pot dispărea odată cu el.

În același timp, OpenAI propune conturi de beneficii portabile, care să urmeze lucrătorii atunci când își schimbă locul de muncă. Totuși, aceste conturi ar depinde, cel mai probabil, de contribuțiile angajatorilor sau ale platformelor și nu ajung până la un sistem de acoperire universală, garantat de stat, care ar oferi protecție deplină celor pe care AI îi înlocuiește complet.

OpenAI recunoaște că riscurile asociate inteligenței artificiale depășesc pierderea locurilor de muncă și includ posibila utilizare abuzivă de către guverne sau actori rău intenționați, precum și scenariul în care sistemele ajung să funcționeze dincolo de controlul uman. Pentru a limita aceste amenințări, compania propune planuri de „containment” pentru AI periculoasă, crearea unor noi organisme de supraveghere și implementarea de garanții țintite împotriva utilizărilor deosebit de riscante, cum ar fi atacurile cibernetice sau amenințările biologice.

Odată cu aceste plase de siguranță și mecanisme de control sunt propuse și măsuri pentru creștere: extinderea infrastructurii de electricitate pentru a susține cererea de energie a AI și accelerarea dezvoltării infrastructurii de AI prin subvenții, credite fiscale sau participații de capital. OpenAI consideră că AI ar trebui tratată asemenea unui utilitar public și, în acest sens, propune ca industria și guvernul să colaboreze pentru a menține AI accesibilă și larg disponibilă, nu concentrată în mâinile câtorva companii dominante.

Cadrul propus de OpenAI apare la aproximativ șase luni după ce rivalii de la Anthropic și-au prezentat propriul „policy blueprint”, care descria o serie de răspunsuri posibile la perturbările economice și sociale generate de AI.

„Intrăm într-o nouă fază de organizare economică și socială care va remodela fundamental munca, cunoașterea și producția”, a scris OpenAI. Potrivit companiei, această transformare impune „o nouă agendă de politică industrială care să se asigure că superinteligența aduce beneficii tuturor”.

OpenAI a fost înființată ca o organizație non-profit, construită pe premisa că inteligența artificială trebuie să servească întreaga umanitate. Anul trecut, ea s-a transformat într-o companie cu scop lucrativ, schimbare care i-a determinat pe critici să pună sub semnul întrebării compatibilitatea dintre misiunea declarată și obligațiile fiduciare față de acționari, precum și nevoia continuă de creștere.

Compania face trimitere la perioade anterioare de transformare economică, precum epoca industrială, amintind că noi curente economice și politice, cum ar fi New Deal, au asigurat că „creșterea s-a tradus în oportunități mai largi și o siguranță sporită” prin „construirea de noi instituții publice, protecții și așteptări privind ceea ce ar trebui să ofere o economie echitabilă, inclusiv protecții pentru muncă, standarde de siguranță, plase de siguranță socială și acces extins la educație”.

„Tranziția către superinteligență va necesita o politică industrială și mai ambițioasă, una care să reflecte capacitatea societăților democratice de a acționa colectiv, la scară largă, pentru a-și modela viitorul economic astfel încât superinteligența să fie în beneficiul tuturor”, a conchis OpenAI.