Gheorghe Răileanu, primar de Cimșlia: „Biruința, despre care se vorbește acum foarte mult la 9 mai, a avut pentru națiunea noastră un gust amar, consecințe grave, fiind urmată de ocupația sovietică, deportări etc.”

Biruința, despre care se vorbește acum foarte mult, a avut pentru națiunea noastră un gust amar, consecințe grave, fiind urmată de ocupația sovietică, deportări etc., și de fapt sărbătorirea acesteia cu atâta fas, plasează în umbră tripla semnificaţie a zilei de 9 mai.

Evenimentele de la 9 mai 1877, 9 mai 1945, precum şi Ziua Europei se înscriu diferit, dar ca momente glorioase ale luptei românilor pentru libertate, unitate şi independenţă.

Anul acesta se împlinesc 142 de ani de la proclamarea independenţei de stat a României de sub jugul otoman, după Unirea Moldovei cu Ţara Românească (Muntenia şi Oltenia) în ianuarie 1859.

Suntem onorați de faptul că la 9/21 mai 1877 anume Mihail Kogălniceanu, pământeanul nostru (descendent din sudul Basarabiei), a proclamat la Sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor din Romania: „Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare…, suntem o naţiune liberă şi independentă”.

9 mai 1945 - încheierea celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.

În noaptea de 8 spre 9 mai, la ora 2:00, în cartierul berlinez Karlshorst, conducătorii celui de-al treilea Reich au semnat actul capitulării necondiţionate în faţa reprezentanţilor principalelor puteri aliate. În mod oficial, cel de al Doilea Război Mondial în Europa luase sfârşit prin strălucita victorie a Naţiunilor Unite asupra Germaniei naziste.

Pe cea mai mare parte a frontului au amuţit tunurile şi mitralierele, încetând exploziile infernale. Doar în sectoarele în care acţionau trupele sovietice şi române, în Podişul Boemiei, luptele au mai durat câteva zile, până la 12 mai, datorită refuzului grupării germane care activa în această zonă de a depune armele.

9 mai - Ziua Europei

După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, mai multe personalităţi marcante ale vieţii politice europene au fost preocupate de crearea unor instituţii pentru apărarea păcii şi prevenirea izbucnirii unor noi conflicte armate.

Data de 9 mai 1950 este considerată ziua de naştere a Uniunii Europene. Din iniţiativa lui Jean Monet, consilier pe probleme economice şi om politic francez, şi a lui Robert Schuman, eminent jurist şi ministru al afacerilor externe al Franţei, în perioada 1948-1952, a fost prezentată Declaraţia Schuman, planul care propunea cancelarului Germaniei din perioada 1949-1963, Konrad Adenauer, exercitarea unui control comun asupra producţiei de cărbune şi oţel, materiile prime cele mai importante pentru industria armamentului. Ideea de bază era aceea că o ţară care nu deţine controlul asupra producţiei de cărbune şi oţel nu va avea mijloacele necesare pentru a lupta într-un război. Konrad Adenauer şi-a exprimat rapid adeziunea, întrucât statul german dorea să devină un partener al Franţei în realizarea unui proiect generos, menit să înlăture vechile animozităţi şi să deschidă calea reconcilierii şi a colaborării permanente.

Robert Schuman, francez după tată, luxemburghez după mamă şi cetăţean german prin naştere, a devenit cetăţean al Franţei în anul 1919, odată cu revenirea Alsaciei şi Lorenei la statul francez. În după-amiaza zilei de 9 mai 1950, la ora 16:00, în Salonul Orologiului din Quai d’Orsay, Robert Schuman a prezentat îndrăzneaţa declaraţie care-şi propunea să modifice soarta Europei, prin reintegrarea Germaniei în marea familie europeană. El pornea de la constatarea că „pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă”. Ministrul de externe francez sublinia că „Europa nu va fi construită dintr-o dată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete, care să creeze, în primul rând, o solidaritate de facto”.

Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului, creată ca organizaţie supranaţională, a devenit fundaţia pentru înfiinţarea Comunităţii Economice Europene (CEE), în urma semnării Tratatului de la Roma, la data de 25 martie 1957.

Uniunea Europeană funcţionează printr-un sistem de instituţii supranaţionale, independente şi interguvernamentale, care i-au decizii prin negociere între cele 28 de state membre: Franţa, Germania, Italia, Olanda, Belgia, Luxemburg (1952), Irlanda, Marea Britanie, Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania, Portugalia (1986), Finlanda, Suedia, Austria (1995), Polonia, Slovenia, Ungaria, Cipru, Malta, Cehia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania (2004), România, Bulgaria (2007) şi Croaţia (2013).

Țări candidate de a face parte din Uniunea Europeană mai sunt Muntenegru, Serbia, Turcia, Albania, Republică Macedonia de Nord, Bosnia şi Herţegovina, dar şi Kosovo.

Ziua de 9 mai reprezintă un simbol al Uniunii Europene (aleasă ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano, în anul 1985), alături de moneda unică europeană (euro), drapelul albastru cu 12 steluţe aurii (emblemă adoptată în anul 1955 de către Comitetul Miniştrilor, în urma propunerii Adunării Parlamentare), deviza „unitate în diversitate” şi Imnul european (aranjament muzical fără text al preludiului la „Oda bucuriei” din Simfonia a 9-a de Beethoven, realizat de Herbert von Karajan, adoptat ca imn european, în ianuarie 1972, de Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei).

Aceste trei date istorice care se întâlnesc într-o zi de primăvară au semnificații diferite, dar sunt file din istoria și evoluția națiunii noastre. De la eliberarea de sub jugul otoman, finalul celui mai sângeros război din istoria omenirii, spre cel mai măreț proiect de pace și colaborare între națiuni din istoria omenirii.

Noi și acum suportăm consecințele pactului Ribbentrop-Molotov cu anexa lui secretă. De fapt, succesorul Uniunii Sovietice - Federația Rusă continuă realizarea pactului și anexei secrete, suplimentându-l cu noi teritorii și jertfe, iar statul german și, respectiv, Uniunea Europeană, încă n-au făcut tot ce urmau să facă pentru reparația consecințelor lui, în special aceasta se referă la teritoriul dintre Prut și Nistru.

Noi, românii din Republica Moldova, trebuie să încetăm rătăcirea identitară și să ne căutăm de interesele noastre obiectiv. Aceasta nu înseamnă că suntem dușmanii poporului rus, istoria relațiilor noastre a cunoscut și momente de colaborare, compătimim și pe ruși pentru regimurile totalitare, prin care au trecut și trec, dar nu putem boci veșnic jertfele celui de-al Doilea Război Mondial și ignora consecințele lui pentru poporul nostru, ignora războiul hibrid care continuă și astăzi și a rata perspectivele ce ni le oferă Uniunea Europeană.

Suntem obligați în fața predecesorilor noștri, dar și a generațiilor viitoare să fim responsabili și recunoscători cu acei care au adus jertfe pentru interesele omenirii, dar și respectuoși față de cei ce ne sunt frați adevărați, prieteni solidari la nevoie.

Exprim speranța că în viitorul apropiat vom deveni și noi stat-candidat, că vom fi acceptați în Uniunea Europeană, dar repet: convingerea mea fermă este în continuare că unica cale sigură este doar prin Unirea cu România.

Gheorghe Răileanu, primarul orașului Cimișlia, 13 mai 2019