FURTUL MILIARDULUI // Soarta guvernatorului BNM, acuzat de SABOTAJ în recuperarea banilor, pe muchie de cuțit. Detalii INCREDIBILE despre oamenii păstrați în funcție de Armașu, care au făcut tot posibilul să se piardă urma banilor

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, riscă să fie demis din funcție, deoarece ar fi „obstrucționat ancheta” în dosarul ce vizează „furtul miliardului”. Președintele Comisei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, i-a cerut demisia lui Armașu și a dezvăluit noi detalii de la audierile cu ușile închise de la Parlament și ce anume i se incriminează lui Octavian Armașu.

„În rezultatul audierilor de azi din Comisie și din plenul Parlamentului, care au arătat probleme grave în activitatea conducerii BNM - sabotare în recuperarea banilor, angajarea și menținerea în funcție a unor oameni implicați în frauda bancară și obstrucționarea anchetei, vă solicităm demisia, domnule Octavian Armașu”, a cerut Radu Marian.

Parlamentarul Partidului Acțiune și Solidaritate a explicat, în detaliu, de ce s-ar face vinovat Armașu, pus în funcție pe timpul guvernării lui Vlad Plahotniuc, la finele anului 2018.

Citește și: AUDIERI cu ușile închise la Parlament privind dosarul „furtul miliardului”: Guvernatorul BNM, acuzat de legături dubioase cu „crima organizată” și „obstrucționarea anchetei”

„Am avut audieri închise în Comisie cu Procuratura, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și audieri deschise cu BNM, Ministerul Finanțelor. Prima parte a audierilor s-a concentrat pe BNM, pentru că lucrurile pe care le-am văzut sunt grave și pe alocuri incredibile. O să menționez câteva constatări pe acțiunile/inacțiunile conducerii BNM în persoana guvernatorului Octavian Armașu pe trei direcții: (1). Sabotare în recuperarea banilor; (2); Angajarea și menținerea în funcții a unor oameni implicați în frauda bancară (3); Obstrucționare a anchetei.

1. BNM nu pune pe deplin în aplicare decizia de judecată pe cazul grupului Șor (Decizia Curții de Apel Chișinău din 13.04.2023), definitivă și executorie, din cauza unor incoerențe funcționale, instituționale, dar și din cauza suspiciunii de protecție din partea beneficiarilor fraudei, pentru unele persoane cu funcții responsabile din cadrul instituției în investigarea și responsabilizarea beneficiarilor și complicilor lor în cazul fraudei bancare.

2.Conducerea BNM a neglijat în repetate ori solicitările din partea organelor de urmărire penală în cazul fraudei bancare. Aceste fapte sunt consemnate în raportul Procuraturii Generale din 22.03.2022 adresat Consiliului Suprem de Securitate, dar și ultimului răspuns primit din partea Procuraturii la 05.12.2023. Au fost invocate dificultăți de cooperare, acces îngrădit la informații și registre, inclusiv electronice. Procuratura Anticorupție a fost nevoită să recurgă la măsuri dure de percheziții și ridicare forțată a dovezilor de la BNM și de la angajații acesteia”, a explicat Radu Marian.

Potrivit lui, conducerea BNM ar fi refuzat să verifice informațiile din raportul „Kroll 2”; a refuzat sa efectueze un audit intern al angajaților BNM, în special responsabili pentru supraveghere bancară în perioada când frauda bancară era în plină derulare la cele trei bănci; a refuzat de mai multe ori să ofere specialiști pentru a ajuta grupul de urmărire penală la realizarea investigației, oferind acest lucru abia în februarie 2020; transmitea informații fragmentate sau informații care nu corespundeau solicitărilor, existând indici de tăinuire a acesteia

„Conducerea BNM nu s-a îngrijit să protejeze instituția de unii angajați BNM, care erau implicați în protejarea intereselor beneficiarilor „fraudei bancare. Mai mult, persoanele respective au făcut tot posibilul ca să protejeze „grupul Șor” în instanțele judecătorești de răspunderea penală.

În speță, ne referim la următoarele cazuri de rezonanță:

1. Ruslan Grate, actualmente expert-consultant în departamentul sisteme de plățiîn cadrul BNM (anterior a ocupat și funcția de șef direcție control bancar și monitorizare a activităților de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului). Grate a fost desemnat să reprezinte BNM în instanța de judecată pe un episod de condamnare a lui Șor. E vorba de un episod de aproximativ 2.5 miliarde lei. În instanță, Grate a dat depoziții în favoarea lui Șor. Ruslan Grate a fost ex-administrator special la „Unibank”, acesta fiind reținut pe 22 iunie 2021 într-un caz de mușamalizare eliberării a 78 milioane lei de la „Unibank” către entitatea „Fortex Opportunities” LP, ce ar fi fost afiliată grupului Șor.

Incredibil este faptul că Ruslan Grate este apărat de același grup de avocați, care îl apără pe Șor. Iar plata avocatului pentru Grate se face din contul BNM, adică din bani publici.

2. Ion Ropot - actualmente șef direcție rezoluție bancară, fost administrator special Băncii de Economii a Moldovei (BEM). Acesta este acuzat că, împreună cu Viorel Bîrcă, ex-președinte interimar BEM, ar fi sustras 10 milioane de dolari SUA și 8 milioane de euro din plasamentele interbancare acordate de „Moldindconbank” și „Moldova Agroindbank” către Banca de Economii. Acesta a fost reținut pe 11 martie curent, iar ulterior plasat în arest, fiind cercetat și de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale pentru „abuz de serviciu” la gestionarea garanțiilor bancare acordate de către BNM instituțiilor financiare: BEM, „Unibank” și Banca Socială.

3. Ion Sturzu, fost viceguvernator BNM, cercetatîndosarul fraudei bancare. În pofida faptului că grupul de urmărire penală a documentat vinovăția și implicarea în frauda bancară a acestuia, guvernatorul Armașu nu a întreprins acțiuni în vederea revocării (în conformitate cu art. 23 din Legea 547 cu privire la BNM) a lui Ion Sturzu din funcția de viceguvernator.

4. Guvernatorul BNM a admis pasivitatea lichidatorului BEM în cazul dosarului de condamnarea (și ulterior achitarea la 14.06.2021) lui Veaceslav Platon, fapt ce a creat riscul prejudicierii iminente a intereselor statuluicu circa un miliard de lei.

La 14.06.2021, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a emis sentința de achitare a lui Platon (condamnat prin sentința Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, din 20.04.2017, decizia Curții de Apel Chişinău din 18.12.2017, decizia Curții Supreme e de Justiție din 14.11.2018) pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către inculpat.

În consecință, instanța de judecată a respins acțiunea civilă ca fiind neîntemeiată. Adoptarea sentinței de achitare și respingerea acțiunii civile a survenit urmare a renunțării integrale a procurorului la învinuire. În același timp, reprezentanții BEM au manifestat un comportament cu indici de loialitate intereselor lui Veaceslav Platon, eșuând în a reacționa prompt și cu diligența corespunzătoare în apărarea intereselor BEM (lichidator numit de BNM).

Reprezentantul BEM (în proces de lichidare, numit de BNM ) Igor Grădinaru, nu a avut obiecții la solicitarea procurorului de respingere a acțiunii civile înaintate în prezentul proces penal, menționând că este de acord cu solicitarea de respingere a acțiunii civile în privința lui Veaceslav Platon şi de restituire a cauzei penale organului de urmărire penală în vederea identificării făptuitorului infracțiunii (potrivit sentinței de achitare motivate din 02.07.2021).

Conform sentinței, aceasta putea fi atacată la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale (stabilită pentru 02.07.2021), prin intermediul Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani). Nici lichidatorul BEM Grigore Olaru (angajat al BNM) nu a atacat sentința, în contextul respingerii acțiunii civile a băncii, în partea ce ține de prejudiciul băncii. Astfel, în baza acelei sentințe, Veaceslav Platon obținea dreptul la solicitarea recuperării prejudiciului care a fost încasat anterior de la acesta în beneficiul BEM (în proces de lichidare) și transferat în bugetul de stat în sumă de 869 224 839,76 lei”, a punctat Radu Marian.

În același context, deputatul subliniază că lichidatorii la cele trie bănci, numiți de BNM, nu au contractat o companie de avocatură specializată în recuperarea și urmărirea activelor. „Investigațiile au fost tărăgănate, au fost neglijate recomandările și strategia de recuperare a mijloacelor elaborată de Compania „Kroll”. Toate aceste lucruri, în paralel cu pasivitatea organelor de investigații până în 2019, au dus la reducerea substanțială a șanselor de recuperare a activelor fraudate. Acestea sunt doar câteva din constatări. Lucrurile în raport cu guvernatorul BNM nu pot rămâne așa”, a conchis Radu Marian.

De partea cealaltă, guvernatul Octavian Armașu a declarat astăzi în Parlament, răspunzând la aceste acuzații, că nu îi poate demite pe angajații respectivi până nu există un verdict al instanței. Totodată, Armașu a declarat că BNM este obligată să chite serviciile judiciare ale angajaților care își aleg de sine stătător avocații. Acesta a respins și faptul că ar avea legături cu Vlad Plahotniuc.