Lecție pentru economistul Dodon: „Un împrumut din partea BNM statului, în special în proporție de circa 10% din PIB, va DEPRECIA leul, va submina creșterea economică, va duce la reducerea locurilor de muncă și înrăutățirea condițiilor de trai”
Socialistul Igor Dodon este aspru criticat, după ce a propus zilele trecute să fie scoase 20 de miliarde de lei din rezerva Băncii Naționale a Moldovei (BNM), pentru a ajuta economia în această perioadă de criză. Centrul analitic independent „Expert-Grup” susține că un eventual împrumut va face mai mult rău economiei.
„Creditarea directă a Guvernului de către banca centrală este ilegală. Totodată, un eventual împrumut din partea BNM statului, în special în proporții atât de mari (circa 10% din PIB), va crea presiuni inflaționiste, va deprecia moneda națională, va submina creșterea economică, va duce la reducerea locurilor de muncă și înrăutățirea condițiilor de trai a populației. Un asemenea împrumut va obliga banca centrală să tipărească lei, fapt ce va duce la creșterea volumului de lei în economie fără nicio acoperire, cauzând presiuni pe moneda națională. Pentru a stabiliza situația, BNM va fi nevoită să sterilizeze acest exces de lichidități prin înăsprirea politicii monetare și vânzare de valută străină din contul rezervelor valutare. Aceasta va acutiza criza economică în care se află la moment R. Moldova, care se va solda cu pierderea a zeci de mii de locuri de muncă și falimentarea a mii de întreprinderi”, se arată în analiza făcută de „Expert-Grup”.
Totodată, dacă va fi implementată ideea lui Igor Dodon, atunci va fi afectată și mai mult imaginea R. Moldova în fața potențialilor creditori sau investitori atât din țară, cât și peste hotare, ceea ce va face și mai dificilă atragerea de finanțări în condiții avantajoase și atragerea de investiții, străine și locale.
„Creditarea directă a Guvernului de către banca centrală nu are precedente pozitive în lume. Nici în România, nici în alte state din regiune, nu s-a recurs la asemenea măsuri, care sunt privite cu maxim scepticism de către investitori, creditori și întreaga comunitate internațională (a nu se confunda cu „quantitative easing” implementat de FED în SUA și BCE în zona euro, care presupun care diferă esențial de principiul creditării directe a Guvernului de către banca centrală și nici nu sunt comparabile cu economia Moldovei). Prin urmare, o eventuală creditare directă de către BNM a Guvernului va spori riscurile de țară și va înrăutăți percepția investitorilor, creditorilor și partenerilor de dezvoltare privind R. Moldova”.
În același timp, R. Moldova ar putea să piardă pe viitor alte forme de finanțare, inclusiv perspectivele memorandumului cu Fondul Monetar Internațional, de care sunt legate și alte finanțări preferențiale din partea Uniunii Europene și altor parteneri strategici ai țării.
Inițiativa va genera pierderi la bugetul de stat, se mai arată în analiza „Expert-Grup”.
„Pe fundalul creșterii riscurilor de țară, dar și al unei politici monetare mai restrictive pentru a reduce volumul de bani fără acoperire din economie, vor crește costurile împrumuturilor contractate de guvern. Aceasta va duce, în mod imediat, la creșterea dobânzilor aferente valorilor mobiliare de stat la care Ministerul Finanțelor recurge permanent pentru a refinanța împrumuturile contractate anterior, precum și pentru a finanța deficitul bugetar. Respectiv, va crește costul de deservire a datoriei de stat, ceea ce înseamnă că sute de milioane de lei, în loc să fie direcționate spre investiții sau plăți sociale, vor fi cheltuite pentru plata dobânzilor ridicate aferente datoriei de stat. În plus, dacă împrumutul de la BNM pentru guvern va fi contractat la o dobândă sub nivelul pieței, aceasta va lovi în capitalizarea băncii centrale, ceea ce va necesita transferuri de la bugetul de stat pentru re-capitalizarea acesteia”.
Astfel, o eventuală forțare a băncii centrale să crediteze guvernul, inclusiv sub pretextul stării de urgentă, ar reprezenta o imixtiune directă în activitatea autorității monetare, fiind încălcat în mod flagrant principiul independenței BNM sub influență politică. „Având în vedere cele menționate, îndemnăm politicienii să apeleze la surse legale și fezabile pentru finanțarea programelor de suport populației și firmelor, atât de necesare și așteptate, în special în contextul noilor restricții și a stării de urgență”.
Analiștii de la „Expert-Grup” au venit și cu unele recomandări către instituțiile de stat, inclusiv de unde să fie identificate 20 de miliarde de lei.
„Reiterăm recomandările pe care le-am promovat încă de la începutul crizei pandemice și care rămân în vigoare și astăzi, în baza cărora va putea fi mobilizată o sumă de bani similară (circa 20 miliarde MDL) fără riscuri macroeconomice:
- Relaxarea politicii monetare prin reducerea normei rezervelor obligatorii de la nivelul actual de 30% (pentru moneda națională și valută străină), pe care îl considerăm foarte înalt și restrictiv în condițiile crizei actuale și necesităților de finanțare, până la 15%. Aceasta ar permite mobilizarea a circa 10-11 miliarde MDL în conturile băncilor comerciale, care ar putea fi investiți în valori mobiliare de stat.
- Creșterea emisiilor de valori mobiliare de stat. Având în vedere excedentul de lichidități de circa 10 miliarde de lei din sistemul bancar, care ar putea fi dublat în urma reducerii normei rezervelor obligatorii (menționată mai sus), este oportună majorarea emisiilor de valori mobiliare de stat pentru a redirecționa acest excedent de lichidități pentru un amplu program de suport firmelor și populației în valoare de până la 20 miliarde MDL.
- Pe măsura epuizării eventuale a lichidităților în sistemul bancar, BNM ar putea procura valori mobiliare de stat pe piața secundară (să utilizeze mai activ operațiunile de tip REPO), în vederea susținerii Guvernului în finanțarea programului anti-criză.
- În vederea susținerii canalizării lichidităților din sistemul bancar în economia reală, este necesară emiterea de garanții de stat pentru creditele care finanțează fluxul de numerar acordate companiilor a căror activitate a fost sistată de măsurile restrictive stabilite pentru perioada situație excepționale.
- Îmbunătățirea relațiilor cu partenerii de dezvoltare fapt ce va permite contractarea a circa 530 milioane USD agreate în cadrul programului cu FMI, 50 milioane EUR din asistența macrofinanciară cu UE și alte resurse externe care pot fi obținute în schimbul realizării unor reforme asumate de către Republica Moldova în cadrul acordurilor intonaționale. Aceasta ar permite mobilizarea a peste 10 miliarde lei în condiții preferențiale.
- Necesitatea de resurse trebuie să fie dictată direct de programele și proiectele elaborate, bine ancorate în realitățile obiective și consultate cu publicul larg, mediul de afaceri și societatea civilă. Necesitatea de finanțare nu trebuie să apară ca consecință a unor declarații fără suport al unor politicieni.
VIDEO // Un nou atac armat în Sydney. Patru persoane au fost înjunghiate într-o biserică, în timpul slujbei. Momentul, transmis LIVE
Ce se întâmplă dacă înghiți sâmburii de măsline? Nici nu-ţi imaginezi
Marina Tauber oferă DETALII despre mitingul de duminică. Deputata infirmă că s-ar pregăti destabilizări: „Va fi o acțiune pașnică. Protestele, mitingurile sunt acțiuni democratice”