AUDIERI cu ușile închise la Parlament privind dosarul „furtul miliardului”: Guvernatorul BNM, acuzat de legături dubioase cu „crima organizată” și „obstrucționarea anchetei”

ACTUALIZARE // Majoritatea parlamentară i-a solicitat astăzi guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei să-și dea demisia.

Cererea a fost făcută de președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian.

„În rezultatul audierilor de azi din comisie și din plenul Parlamentului, care au arătat probleme grave în activitatea conducerii BNM: sabotare în recuperarea banilor, angajarea și menținerea în funcție a unor oameni implicați în frauda bancară și obstrucționarea anchetei, vă solicităm demisia, domnule Octavian Armașu", a cerut Marian.

ACTUALIZARE // Președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a afirmat că ar exista indicii despre faptul că guvernatorul BNM, Octavian Armașu, ar fi „obstrucționat ancheta” în dosarul ce vizează „furtul miliardului”.

Radu Marian a solicitat o pauză de 30 de minute pentru a discuta pașii pe care trebuie să-i facă Parlamentul.

Socialistul Vlad Batrîncea a remarcat „un plan” convenit din timp cu care ar fi venit guvernarea azi în Parlament și a cerut ca și procuratura să fie vizată în decizia deputaților.

Radu Marian i-a răspuns că audierile la acest subiect vor fi întrerupte astăzi, pentru a aproba și alte subiecte incluse pe ordinea de zi, dar vor continua la ședințele viitoare ale Parlamentului.

ACTUALIZARE // Deputata Veronica Roșca a dezvăluit legăturile guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, cu fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Baltaga, cel care a „coordonat” operațiunea de răpire a profesorilor turci și transportarea acestora în Turcia.

Armașu a confirmat că Baltaga i-a fost consilier la BNM, iar deputata a acuzat că acesta a ajuns acolo cu misiunea de a „șterge urmele fraudei bancare”, fiind promovat la BNM de regimul Plahotniuc în 2019.

„Crima organizată vrea să revină și să se infiltreze în instituțiile statului”, a atenționat deputata Roșca.

Potrivit guvernatorului BNM, el a renunțat la serviciile lui Baltaga, atunci când „a devenit clar” că acesta este cercetat penal în dosarul expulzării ilegale a profesorilor turci.

Cetățenii R. Moldova au plătit, în perioada anilor 2017 – 2023, o sumă de 5,8 miliarde de lei pentru deservirea datoriei de stat provenite din transformarea creditelor de urgență, în sumă de 13,5 miliarde de lei, acordate de Guvern, în 2014 și 2015, celor trei bănci implicate în jaful bancar.

De exemplu, cheltuielile bugetului public pentru deservirea datoriei de stat s-au ridicat, în 2022, la 290 de milioane de lei, plus dobânda de 600 de milioane de lei, iar în 2023 – la 310 milioane de lei, plus dobânda de 600 de milioane de lei.

În total, cetățenii R. Moldova vor întoarce timp de 25 de ani creditele de urgență acordate de Guvern și transformate ulterior în datorie de stat.

Secretarul de stat de la Ministerul Finanțelor, Ion Gumene, a declarat astăzi în Parlament, în timpul unor dezbateri privind progresele înregistrate în dosarul care vizează „furtul miliardului”, că datoria către stat a celor trei bănci aflate în proces de lichidare era, la finele lunii noiembrie 2023, în sumă de 11,3 miliarde de lei.

Deputații i-au adresat cele mai multe întrebări în plenul Parlamentului, după audieri cu ușile închise ale reprezentanților Procuraturii Generale, procuraturilor specializate, Centrului Național Anticorupție, Serviciului de Informații și Securitate, Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale, Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Ministerului Finanțelor și Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, guvernatorului BNM, Octavian Armașu.

Președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat că, în cadrul audierilor cu ușile închise, deputații au primit mai multe semnale îngrijorătoare legate de dosarul respectiv care vizează BNM.

Guvernatorului i s-a reproșat faptul că angajații BNM, care ar fi facilitat sustragerea banilor din sistemul bancar și sunt cercetați penal, cum ar fi Ruslan Grate sau Ion Ropot, continuă să activeze în aceeași instituție, chiar dacă în alte funcții. Mai mult, Grate ar fi apărat în instanță, „minune!” - a exclamat deputatul Lilian Carp, de același avocat ce reprezintă interesele condamnatului Ilan Șor, unul dintre beneficiarii jafului bancar - Aureliu Colenco.

În replică, guvernatorul BNM a declarat că nu îi poate demite pe acești angajați până nu există un verdict al instanței și că legea obligă BNM să plătească cheltuielile de judecată ale angajaților. Armașu a adăugat că a implementat reforma BNM, astfel încât să nu mai poată avea loc fraude bancare în R. Moldova.

De asemenea, Armașu a fost întrebat dacă a evaluat activitatea lichidatorilor celor trei bănci implicate în furtul miliardului, de ce ar fi tergiversat prezentarea unor informații solicitate de organele de drept și i-au fost reproșate legături mai vechi cu Vlad Plahotniuc, acuzații respinse de guvernator.

În cadrul dezbaterilor, reprezentanții organelor de drept au declarat că autoritățile din Spania au pus sechestru pe complexul în valoare de aproape 56 de milioane de euro din sudul acestui stat care aparține lui Vlad Plahotniuc, un alt beneficiar al furtului miliardului.

Totodată, aceștia au evitat să ofere mai multe detalii despre dosar, invocând secretul anchetei.