Spitalele construite prin PNRR pun presiune pe sistemul medical: CNAS avertizează asupra costurilor și deficitului de personal

Conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, atrage atenția că nevoile pacienților din România s-au schimbat. În aceste condiții, spitalele vor trebui să își adapteze structura de funcționare și organizare la necesitățile reale de servicii medicale ale populației din zonele în care își desfășoară activitatea.

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a vorbit despre problemele cu care se confruntă spitalele din România, despre presiunea financiară și lipsa personalului, dar și despre necesitatea ca sistemul medical să fie reorganizat în funcție de nevoile reale ale pacienților.

Horaţiu Moldovan avertizase anterior că spitalele din România primesc finanțări diferite atunci când tratează același pacient, cu aceeași afecțiune. El consideră că această situație este greșită și susține că ea este rezultatul unei soluții temporare adoptate în urmă cu 11 ani.

Șeful CNAS a pornit discuția de la spitalele construite sau modernizate prin PNRR și de la dificultățile pe care le presupune funcționarea acestora.

"În momentul de față sunt foarte multe spitale din România care au probleme serioase în asigurarea funcționării. Aș vrea să pornesc de la cele mai relevante exemple pentru că tocmai s-a finalizat PNRR-ul și avem opt spitale fie nou construite, fie care au corpuri construite în cadrul PNRR, dar se află și câteva spitale aflate în etapele finale ale construcției. Este vorba despre spitale de arși, cum este cel de la Timișoara, cum este cel de la Târgu Mureș, spitale sau centre de mari arși, care sunt construite și funcționează pe normative de spațiu, pe circuite funționale respectate ad litteram și care implică cheltuieli foarte mari cu energia electrică și cheltuieli foarte mari cu personalul.

Aceste spitale de arși vor trebui să-și angajeze mulți noi angajați pentru că circuitele funcționale după care sunt gândite implică un număr mult mai mare de personal care este implicat în managerierea acestor cazuri", a declarat conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan, preşedintele CNAS.

Ulterior, Horaţiu Moldovan a atras atenția asupra situației diferite în care se află spitalele din țară. Unele unități medicale au o adresabilitate foarte mare și nu mai reușesc să facă față numărului ridicat de pacienți. În opinia sa, aceste spitale nu sunt finanțate corespunzător. În același timp, există unități medicale cu o adresabilitate redusă și cu un grad scăzut de utilizare a paturilor.

În acest context, președintele CNAS afirmă că spitalele trebuie să își adapteze structura și modul de organizare la nevoile reale ale populației din zona în care funcționează.

"Pe de altă parte, am văzut în spațiul public, în ultimii ani, situații disperate ale unor spitale județene, spitale de urgență, care au ajuns în situația în care să recomande pacienților să nu se mai adreseze pentru orice problemă care necesită internare, ci să prioritizeze internările, pornind cu cazurile de extremă urgență, iar lucrurile acestea se întâmplă în paralel cu situații în care sunt alte spitale care au adresabilitate mică și foarte mică, cu rată mică de ultilizare a paturilor, dar nu acesta este singurul criteriu privind activitatea unui spital. Și atunci, noi trebuie să vedem poza mare pe care să o putem înțelege mai bine decât în momentul de față și mai important decât acest lucru, să putem să ajungem să rezolvăm, care sunt principalele probleme ale pacientului în accesul în zona spitalelor.

Astfel, avem două categorii de spitale, spitale cu adresabilitate foarte mare, care nu mai fac față și sunt plătite necorespunzător și avem spitale care nu sunt la capacitate maximă, ci spre capacitate mică și de multe ori o parte din aceste spitale sunt cu această structură funcțională de peste 50 de ani, iar nevoia de servicii medicale a pacienților s-a modificat în tot acest interval, în sensul în care din ce în ce mai mulți pacienți sunt tratați nu în spitalizare continuă, ci în spitalizare de zi sau în ambulatoriu de specialitate, sau la medicul de familie.

Însă, finanțarea, modificarea acestei piramide a serviciilor medicale nu se reflectă și în modificarea piramidei finanțării serviciilor de sănătate. În perioada următoare, spitalele trebuie să își facă propriile analize și să încerce să își adapteze strucura funcțională organizatorică la nevoile reale de servicii de sănătate a populației din zona în care ele funcționează", a declarat conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Declarațiile evidențiază faptul că sistemul sanitar s-a schimbat, însă modul de finanțare nu a ținut pasul cu această transformare. Tot mai mulți pacienți sunt tratați în regim de spitalizare de zi, în ambulatoriul de specialitate sau de către medicul de familie, în timp ce o parte dintre spitale funcționează încă după o structură stabilită cu mai bine de 50 de ani în urmă.

În cadrul aceleiași discuții, conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan a explicat și rolul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în relația dintre pacienți și sistemul medical.

"Aș vrea să punctez un lucru esențial pentru pacienți. Pacienții din România trebuie să știe că această instituție pe care o reprezint, Casa Națională de Asigurări în Sănătate, este principalul reprezentant al asiguratului, principalul reprezentant al pacientului, este instituția în a cărei sarcini revine cheltuirea corectă a banilor care se colectează în FNUASS și alte surse de la bugetul de stat, dar în esență FNUASS, prin contribuțiile asiguraților, modul în care acești bani se cheltuie, astfel încât pacienții să primească serviciile medicale de care au nevoie și medicamentele de care au nevoie.

Trebuie să ne punem în permanență întrebarea dacă serviciile pe care noi le decontăm, dacă medicamentele pe care noi le decontăm și modul în care decontăm aceste servicii și aceste medicamente răspunde într-adevăr nevoilor pe care le au pacienții din România în fiecare moment în care acest sistem funcționează", a mai declarat Horaţiu Moldovan.

Potrivit președintelui CNAS, banii colectați prin Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și din celelalte surse bugetare trebuie utilizați astfel încât pacienții să beneficieze de serviciile medicale și de medicamentele necesare. În acest sens, este nevoie de o evaluare permanentă a modului în care sunt decontate serviciile și tratamentele.

Horaţiu Moldovan a explicat, de asemenea, că harta spitalelor din România nu mai corespunde în totalitate nevoilor actuale ale pacienților. Adaptarea structurilor medicale și a finanțării ar trebui să țină cont de numărul real de pacienți, de tipurile de servicii solicitate și de schimbările apărute în modul de acordare a îngrijirilor medicale.