FENOMENUL care a determinat scurtarea Dunării cu sute de kilometri

În aproape 170 de ani, fluviul Dunărea s-a scurtat şi îngustat considerabil ca urmare a activităţilor desfăşurate de oameni. Aceasta este concluzia unui studiu finanţat de Uniunea Europeană şi dat publicităţii de autorităţile landului Bavaria.

Analizând depozitele de sedimente ale fluviului, o echipă internaţională de cercetători a stabilit că, de la jumătatea secolului al XIX-lea şi până în prezent, Dunărea s-a scurtat cu 134 de kilometri şi s-a îngustat cu 40%.

Oamenii au fost cei care au contribuit la această situaţie prin eliminarea unor coturi, pentru a îndrepta cursul fluviului, o serie de lucrări pentru a asigura protecţie împotriva inundaţiilor, precum şi construcţia unor baraje.

Potrivit cercetătorilor, calitatea apei Dunării a suferit schimbări deoarece, în urma lucrărilor efectuate de oameni, aluviunile nu se mai scurg către Delta Dunării şi de acolo în Marea Neagră, ci se depun în albia şi malurile fluviului.

Studiul citat de Rador, care a urmărit identificarea efectelor negative ale intervenţiei oamenilor asupra Dunării şi a găsirii unor soluţii pentru remedierea problemelor, a fost realizat cu specialişti din ţările situate în regiunea Dunării, inclusiv din România.

Având o lungime de 2.850 de kilometri, Dunărea este al doilea cel mai mare fluviu din Europa, după Volga, aflat pe teritoriul Rusiei.

Până la vărsarea în Marea Neagră traversează 10 ţări şi, pe parcurs, influenţează vieţile a 81 de milioane de oameni. Sursă de apă potabilă, furnizor de hrană, rută de transport, sursă de recreere şi apă pentru irigaţii, Dunărea găzduieşte şi un număr mare de specii sălbatice.

Un raport al WWF de anul trecut arăta că dinamica sa naturală a fost puternic alterată în ultimele decenii. Au fost distruse peste 80% din zonele umede din lungul Dunării, în speranţa că se vor obţine mai multe beneficii, modificând cursul natural al fluviului şi transformând lunca inundabilă a Dunării în teren agricol.