EXCLUSIV // Pirkka Tapiola: „Reforma justiției durează PREA mult”

ABORDARE // „Profunzimea și calitatea relațiilor dintre UE și R. Moldova depind de calitatea reformelor și a democrației din R. Moldova”

Uniunea Europeană va fi alături de R. Moldova și o va sprijini, dacă țara noastră va implementa reformele-cheie prevăzute în Acordul de Asociere dintre R. Moldova și UE. Șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Ambasadorul Pirkka Tapiola, susține, în interviul de mai jos, că interesul UE este să vadă R. Moldova o țară din ce în ce mai prosperă, în care oamenii au condiții, salarii mai bune, unde ordinea de drept devine din ce în ce mai puternică, unde există o creștere economică, iar acum este momentul ca autoritățile să treacă „de la vorbe la fapte”.

Excelență, vreau pentru început să vă întreb dacă ați mai întâlnit vreodată o situație când cetățenii care calcă pe drumuri reparate, își duc copiii la grădinițe sau școli renovate și beau apă de la robinetul din casă, toate construite pe bani europeni, să voteze pentru partide care vor în Uniunea Vamală, alături de Rusia?

Uniunea Europeană este și ar trebui să fie mult mai mult decât drumuri, grădinițe reparate și apă în casă. UE înseamnă valori care, odată puse în aplicare, schimbă modul în care funcționează societatea. La nivel tehnic, au fost reparate drumuri, grădinițe etc., dar mai există și partea guvernării.

Aici este vorba despre senzația pe care o au cetățenii despre cum societatea servește interesele lor, are grijă de ele. Și aici intervin subiecte cum ar fi ordinea de drept, accesul la o justiție echitabilă etc.

Atunci când vorbesc cu oamenii din diferite localități, ei sunt mulțumiți că s-au făcut drumuri, alte lucruri, dar persistă, totodată, și un sentiment de dezamăgire, mai ales că nu s-au făcut destule și acele promisiuni lansate nu au fost realizate. De exemplu, oamenii nu se simt protejați de instanțele de judecată, nu simt că autoritățile ar fi în serviciul lor. Acum, întrebarea pentru noul Guvern este cum să-și câștige această legitimitate, ce trebuie să facă pentru a asigura realizarea celor promise cetățenilor. Pentru aceasta e nevoie de acele reforme-cheie de tip european.

Unele partide au avut în alegeri o narațiune geopolitică: „dacă nu vă place ce s-a întâmplat în ultimii cinci ani, trebuie să mergem în Uniunea Vamală”. Dar haideți să subliniem, totuși, că în Parlament există un singur partid care pledează pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Vamală.

UE implementează proiecte majore în R. Moldova. Se fac licitații, în anumite cazuri le câștigă tot „de-ai casei”, prețuri umflate, lucrări necalitative... UE are mecanisme de a verifica cum sunt cheltuiți până la urmă banii contribuabililor europeni în R. Moldova?

Majoritatea finanțării UE este oferită sub formă de suport la buget. Împreună cu Guvernul cădem de acord asupra unor matrice de politici, iar ulterior, după implementare, noi verificăm cât de bine au fost implementate acele matrice convenite.

Să luăm un exemplu - adoptarea legilor în sectorul justiției, în special Legea cu privire la Procuratură. Adoptarea acestei legi reprezintă un reper în matricea de politici cu privire la reforma justiției. Acesta este un indicator dacă am avansat sau nu. Dacă ne referim la ultima tranșă la buget privind reforma justiției, aceasta nu a fost plătită în totalitate, pentru că UE nu a fost satisfăcută de acțiunile privind lupta cu corupția și adoptarea Legii cu privire la Procuratură.

Atunci, tranșa respectivă a fost cu două milioane de euro mai mică decât era preconizat. Acum, legea respectivă face parte din evaluarea pentru plata următoare. De atunci până acum s-au mai făcut schimbări, Legea a fost trimisă pentru avizare la Comisia de la Veneția.

Dacă se atestă un progres calitativ, dacă procesul bugetar nu este suficient de transparent, atunci nu se mai alocă bani și asta e o situație valabilă în oricare țară.

În ceea ce ține de licitații, elementul de bază ar fi o Lege a transparenței cu privire la achizițiile publice. Noi va trebui să continuăm să lucrăm la supravegherea, asigurarea transparenței acestui sistem, ca să nu apară situații despre care vorbiți.

Dle Tapiola, există în acest moment o temere la Bruxelles legată de faptul că un Guvern minoritar nu va implementa reformele necesare și parcursul european al R. Moldova va fi periclitat?

R. Moldova este un stat independent. Nu ține de competența diplomaților de la Est sau de la Vest să spună unor state cum să-și formeze Guvernul. Noi sprijinim R. Moldova ca stat, nu o persoană sau alta. Noi vorbim despre politici, nu despre politică.

Pe moment, avem trei priorități care sunt necesare și R. Moldova în contextul Acordului de Asociere semnat cu UE. Acestea se referă la implementarea cât mai multor reforme, lupta cu corupția și mai multe progrese în reformarea justiției. Vrem ca politicile îndreptate către oameni să cuprindă toată populația țării, să nu apară diviziuni orientate către Est sau Vest. O altă prioritate este soluționarea conflictului transnistrean. Am încurajat și am insistat ca Guvernul să ajungă la fiecare cetățean de pe celălalt mal al Nistrului și noi sperăm că vor fi progrese în acest proces de reglementare a conflictului transnistrean.

Recent, la o întrevedere publică cu domnul Gaburici, am auzit mesaje foarte bune. Acum, este timpul să trecem de la vorbe la acțiuni. În cazul în care R. Moldova va realiza toate acele mesaje lansate, atunci UE îi va fi alături și o va sprijini.

Încă pe timpul președinției lui Vladimir Voronin, R. Moldova și-a anunțat cursul european și UE a răspuns aspirațiilor europene prin Acordul de Asociere, prin politicile în cadrul Parteneriatului Estic, tuturor guvernelor succesive de zece ani încoace. Noi am oferit metode noi și instrumente pentru ca acestea să implementeze aceste aspirații. Trebuie să înțelegem foarte clar că nu este vorba de o competiție geopolitică.

Noi sprijinim ceea ce își dorește Guvernul R. Moldova. Interesul UE este să vadă R. Moldova o țară reformată, din ce în ce mai prosperă, în care oamenii au condiții, salarii mai bune, unde ordinea de drept devine din ce în ce mai puternică, unde există o creștere economică. Pe de altă parte, Acordul de Asociere este un cadru de reforme. În vecinătate, acesta este cel mai bun instrument pentru a asigura securitatea, stabilitatea și creșterea pentru UE.

În contextul în care R. Moldova se apropie de UE, lucrul acesta se întâmplă doar pentru că R. Moldova a vrut acest lucru, iar noi am răspuns la această doleanță.

De ce atunci a fost nevoie ca partenerii de dezvoltare să-i înmâneze premierului Gaburici documentul de informare, unde sunt indicați pași concreți privind activitățile pe termen scurt și mediu, lucru pe care nu l-am văzut și în cazul guvernelor anterioare?

S-a întâmplat și în cazul Guvernului Filat, și Guvernului Leancă. Câteodată, acest proces se desfășoară într-o modalitate mai confidențială. Rolul partenerilor de dezvoltare ai R. Moldova a sporit considerabil. Acest document de 80 de pagini nu a fost elaborat peste noapte. Partenerii de dezvoltare au început discuțiile asupra acestui document încă înainte de alegerile parlamentare. Am fi prezentat acest document, chiar și dacă ar fi fost votat Guvernul în frunte cu domnul Leancă, pentru că a fost pregătit pentru noul Guvern, indiferent de cine urma să fie prim-ministru.

Documentul stabilește anumiți pași, anumite recomandări, ia în considerare cele mai bune practici și mă mândresc că am reușit să elaborăm acest document. Acesta prezintă mai multe provocări pe care noi le-am observat în lucrul cu R. Moldova și care ar trebui soluționate de noul Guvern. Am fost plăcut surprins că Guvernul a făcut public acest document, ceea ce denotă transparență. Acum, oamenii pot să urmărească progresul Guvernului în baza acestui document.

Răspunsul premierului Gaburici a fost că Guvernul va analiza documentul și va veni cu un răspuns. În cazul în care Guvernul nu se va ține de pașii indicați acolo, ce riscă R. Moldova?

Am senzația că rolul partenerilor de dezvoltare este perceput că ei trebuie să pedepsească R. Moldova, dacă nu face ceva. Da, în Uniunea Sovietică se întâmpla ca centrul să controleze și să pedepsească. Însă, un stat independent este responsabil pentru propria sa dezvoltare.

Documentul conține niște sfaturi pe care noi le oferim în baza unor instrumente aplicate în alte contexte, în alte state, dar adaptate aici, dacă este vorba de soluționarea conflictului transnistrean sau reglementarea sectorului bancar, de exemplu.

Și cum ar trebui să rezolve autoritățile R. Moldova problemele din sectorul financiar-bancar?

Aș vedea aici un program al FMI care să abordeze problemele identificate și să propună soluții. Acesta ar fi un angajament contractual reciproc și foarte multe lucruri vor depinde de acest angajament. Documentul pe care l-am prezentat noi este un sfat cum să răspunzi la provocările care sunt. În cazul în care pașii prevăzuți în document vor fi implementați, acest lucru va avea un efect pozitiv de dezvoltare a R. Moldova, un impact pozitiv asupra cetățenilor și va contribui la succesul guvernării.

Credeți că auditul Companiei „Kroll” ne va ajuta să aflăm ce s-a întâmplat la cele trei bănci și cine se face vinovat de decapitalizarea Băncii de Economii, Băncii Sociale și „Unibank”-ului? Nu vor fi influențate rezultatele investigației?

Compania „Kroll” a fost selectată în baza unei licitații deschise, dar anume din considerentul unei experiențe puternice în acest domeniu. Acum se încheie prima etapă a investigației „Kroll”, cea de constatare a faptelor. În cadrul celei de-a doua etape urmează să fie investigate faptele în detalii. Această a doua etapă este absolut necesară.

Cât privește eventualele manipulări ale rezultatelor investigației, „Kroll” are o puternică reputație internațională. O companie precum „Kroll” nu poate să-și permită să se lase manipulată în astfel de investigații. De asemenea, se va cunoaște dacă va fi îngrădit sau limitat accesul auditorilor. Investigația este una serioasă.

Dle Tapiola, fiecare oficial european care vine în R. Moldova menționează corupția ca fiind una dintre cele mai principale probleme din țara noastră. UE investește enorm în reformarea justiției din R. Moldova, iar cetățeanul de rând așa și nu ajunge să simtă schimbările. Dvs. tot aveți senzația pasului bătut pe loc în ce privește combaterea corupției din R. Moldova?

Cred că un lucru important este să muncim pentru asigurarea independenței Procuraturii. De asemenea, trebuie implementat pe deplin întregul pachet de măsuri anticorupție în sistemul judiciar. Reformarea sectorului justiției s-a dovedit a fi unul dintre cele mai complicate lucruri în societățile de tranziție.

Acest domeniu trebuie să fie independent și organele de drept nu ar trebui să devină o metodă de presiune asupra sistemului judecătoresc. Cu toții înțelegem care este situația reală a sistemului judecătoresc. Trebuie făcute multe lucruri, dar și din partea sistemului judecătoresc trebuie să vină un angajament puternic. Normele și valorile internaționale sunt făcute pentru a sprijini un sistem judecătoresc funcțional și independent. Transformarea aceasta va dura.

Cât?

Deja e prea mult.

Apropo, când vine în R. Moldova misiunea europeană de asistență care să ajute judecătorii și procurorii în reformarea sistemului?

Nu este stabilită încă o dată exactă.

Dle Tapiola, spuneți-ne, vă rugăm, ce subiecte vor fi abordate la Summitul Parteneriatului Estic (PE) de la Riga și la ce trebuie să se aștepte R. Moldova?

Summitul de la Riga este o posibilitate să vedem unde suntem noi în Parteneriatul Estic și vom face o revizuire completă a Politicii Europene de Vecinătate. Vom avea și audieri publice în R. Moldova cu societatea civilă. Lucrăm cu partenerii de aici pentru a ne pregăti de Summitul de la Riga. Haideți să privim summiturile astea ale PE nu ca pe o turnură, dar ca pe o posibilitate să ne întâlnim la cel mai înalt nivel să discutăm, să vedem care sunt provocările și să căutăm soluții.

Ceea ce veți auzi cu siguranță va fi o reiterare pronunțată a suportului nostru continuu față de partenerii noștri din Est.

Anterior, autoritățile R. Moldova intenționau să depună la acest Summit cererea de a obține statutul de țară candidat la aderare la UE. Mai este realist acest plan?

Cred că trebuie să trăim aici și acum, să ne concentrăm pe reforme și să beneficiem pe deplin de oportunitățile acordate de Acordul de Asociere.

La acest moment, nu discutăm despre eventualitatea de a deveni membru al UE. Profunzimea și calitatea relațiilor dintre UE și R. Moldova depind de calitatea reformelor și a democrației din R. Moldova.

Recent, autoritățile de la Bruxelles au anunțat că Politica Europeană de Vecinătate ar putea fi revizuită, iar UE ar putea pune accent pe securitatea celor 16 state partenere, printre care și R. Moldova.Cum se vede de la Bruxelles, securitatea R. Moldova este în pericol?

Noi vom revizui în general Politica Europeană de Vecinătate atât la Est, cât și la Sud. Acum suntem mai bine pregătiți cum să reacționăm la conflicte înghețate și extinse.

Dar cea mai bună garanție a securității este abordarea și încercarea de a soluționa vulnerabilitățile fiecărei țări în parte prin politici de incluziune, prin consolidarea națiunii care în R. Moldova este multiculturală și multietnică.

Iată de ce vorbeam despre importanța de a ajunge la cetățenii din regiunea transnistreană, de punere în funcțiune reală a Legii cu privire la statutul special al Găgăuziei. În definitiv, să faci ca țara să funcționeze.

Vă mulțumim!