CUB critică dur intenția Guvernului de a se băga ADÂNC în buzunarul pensionarilor, care și așa au fost privați de o indexare veritabilă a pensiilor. Formațiunea anticipează că vor avea loc RETRAGERI masive din bănci

Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) critică dur lipsa de transparență a actualei guvernări în privința elaborării și aprobării proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2023, dar și unele prevederi ale documentului aprobat fără mari dezbateri în prima lectură. În primul rând, formațiunea politică atrage atenția că prevederile documentului lovește cel mai mult în pensionari, profesori și medici.

Potrivit economistului Sveatoslav Mihalache, membrului CUB, intenția Guvernului Gavrilița de a majora până la 7% impozitul pentru depozitele bancare va lovi în pensionari și cetățenii care au bani în bancă, inclusiv pe cardurile salariale.

„Proiectul bugetului pentru 2023 a apărut cu două ore înainte de ședința Guvernului. Cred că miniștrii nici nu au reușit să frunzărească acest proiect de lege. Peste două zile a și fost votat în prima lectură. În acest proiect sunt ascunse mai multe lucruri, care pot pune în pericol stabilitatea financiară a R. Moldova. Vedem că au fost eliminate dezbaterile publice. Se putea de făcut propuneri, deoarece banii publici sunt banii cetățenilor. Legea sistemului public de pensii prevede indexarea pensiei la nivelul inflației din ultimul an – 30 la sută. Din păcate, indexarea pensiilor în 2023 va fi de 14%. Creșterile salariale sunt necesare, dar modul în care sunt operate acestea trezesc mari îndoieli. Guvernul sporește salariile cu peste 30 la sută la anumite categorii, care deja sunt bine plătite: deputații, procurorii, judecătorii, funcționarii de la AGEPI, ANRE, CNPF, ANSA și altele, dar îi elimină pe învățători și pe medici, care vor avea o majorare a salariilor din contul reducerii altor cheltuieli de întreținere și de funcționare a instituțiilor”, a declarat Mihalache, în cadrul unei conferințe la sediul CUB.

O altă „inovație” a actualei guvernări, potrivit economistului, este majorarea prematură la 7% a impozitului pe dobânzi bancare. „Această decizie va duce la scoaterea banilor din bănci. Populația va avea dorința să păstreze banii la saltea și nu va mai duce banii la bănci. Oamenii nu vor vrea să plătească impozite și pe dobânzi. Această prevedere reprezintă o lovitură mare pentru pensionari, deoarece economiile lor sunt păstrate la băncile comerciale. Impozitarea dobânzilor bancare ar putea fi implementată doar după ce R. Moldova va ieși din recesiune economică”, a adăugat Sveatoslav Mihalache.

Liderul CUB, Igor Munteanu, a ținut să sublinieze și alte „bizarerii” din proiectul legii bugetului de stat, „care au provocat multe întrebări în mediul finanțiștilor”: „Inclusiv această impozitare a dobânzilor. Pe de o parte, Banca Națională a Moldovei încearcă să păstreze banii cetățenilor pe conturi, pentru ca să nu sporească inflația, iar pe de altă parte se impozitează dobânzile. Să impozitezi dobânzile care au și așa o rată negativă, din cauza ratei inflației, este cel puțin aberant. Acest lucru vorbește despre faptul că înainte de elaborarea documentului nu a existat suficientă colaborare între BNM și Ministerul Finanțelor. Anume din acest motiv am ajuns acum la peste 36% rata inflației. Atunci când statul venea cu politici de compensare, BNM încerca să restricționeze comerțul. De asta intrăm în aceste situații paradoxale în care toată lumea se preface că muncește, dar în același timp veniturile populației se topesc”.

Liderul CUB afirmă că toată lumea înțelege constrângerile acestui buget, dar nu ar trebui admise inegalități. „Majorarea cu 30 la sută a salariilor miniștrilor și oamenilor apropiați de putere și cu 14 la sută pentru oamenii simpli. Politic vorbind, eu îi înțeleg pe cei care vor ca miniștrii să primească salarii mai mari, dar din punct de vedere moral acest lucru vorbește despre credibilitatea redusă a autorității Guvernului”, punctează liderul CUB.

Sveatoslav Mihalache a mai spus că transparența fiscală este un element-cheie, dar nu și în cazul actualului proiect al legii bugetului. „Noi trebuie să știm unde sunt facilitățile bugetare pentru business. Aceste facilități se ridică la aproape 20 de miliarde de lei. Credem că aceste facilități nu sunt deloc utile și necesare. CUB propune trei direcții strategice. Aceste facilități sunt necesare pentru zonele economice libere, în domeniul tehnologiile informaționale și în sectorul energetic. Pentru a diminua costurile suportate de populație, a asigura creșterea bunăstării economice și securitatea energetică, noi propunem eliminarea TVA-ului și a tuturor taxelor la toate utilajele de energie alternative. Totodată, e necesar de majorat TVA-ul la toate produsele ce consumă multă energie și se află mai jos de clasa A energetică. Vom stimula populația să cumpere produse care consumă mai puțină energie electrică. Deci, intrăm în 2023 cu un deficit bugetar de 6% din PIB, dar există riscul major ca până la finele anului să depășim acest prag. De asemenea, Guvernul creează probleme mai mari pentru oamenii de afaceri prin competiția neloială a businessului transnistrean. Sunt două zone de risc: zona de control transnistrean și diminuarea valorii mărfii în vamă”, a avertizat Mihalache.

Profesorul universitar Ludmila Armașu a atras atenția că proiectul legii bugetului are un impact negativ și asupra educației.

„Proiectul legii bugetului nu ne demonstrează prin fapte și atitudine că educația e domeniul prioritar strategic. Cu o inflație de peste 20%, profesorii, medicii au prevăzute indexări mai mici decât personalul auxiliar. Asta în condițiile în care cele mai mari așteptări sunt de la profesori, ei trebuie să rezolve toate problemele din societate, ei sunt cei care ar trebuie să investească în viitor. Ce așteptăm noi de la guvernare? Să țină cont de bunele practici și experiențe internaționale în domeniu, care și-au demonstrat viabilitatea. Să ne asculte, dar cel mai important să ne audă, pentru că suntem parte din sistem, ne asumăm ceea ce facem și pentru că ne pasă”, a conchis Ludmila Armașu.