Creditul oferit de Federația Rusă, instrument de presiune și șantaj asupra Republicii Moldova?!

Încă de la anunțul făcut în noiembrie 2019 de prim-ministrul Ion Chicu, după prima sa vizită la Moscova, despre disponibilitatea Kremlinului de a oferi republicii noastre un credit de 500 de milioane de dolari, care s-a transformat în 300 de milioane în luna decembrie, societatea civilă a tras un semnal de alarmă.

Experții au atras atenția asupra faptului că linia de creditare acordată de Rusia are ca scop influențarea sau chiar controlarea proceselor politice interne și vulnerabilizarea statului moldovean. Mai mult, nu este o coincidență că Rusia a fost de acord să crediteze Moldova cu 300 de milioane de dolari pentru dezvoltarea unor proiecte de infrastructură anume în 2020, an electoral pentru republica noastră.

Demararea unor astfel de proiecte îi va permite șefului statului Igor Dodon să-și consolideze capitalul politic, iar popularitatea acestuia în rândul moldovenilor va crește considerabil, datorită faptului că le-a îmbunătățit standardul de viață. Analistul Nicolae Negru a atenționat atunci că această linie de creditare „poate fi doar o mișcare propagandistică”. Potrivit lui, acest împrumut trebuie privit foarte pragmatic și atent, ca să fie un împrumut și nu o modalitate de ingerință în situația internă Republica Moldova și pe care să o plătească generațiile viitoare. Mai mult, Negru afirma că Rusia dă bani doar în scopuri politice și geopolitice. Opinia analistului a fost susținută și de expertul Igor Boțan care susținea că „Rusia are în Moldova tot ce-i trebuie, are Transnistria, are Biserica Ortodoxă, are televiziuni, media holdinguri”, dar acești bani ar putea fi oferiți în contextul alegerilor.

Oferirea acestui împrumut reprezintă, în primul rând, un câștig pentru Rusia deoarece Republica Moldova va returna împrumutul cu dobândă, iar Kremlinul își consolidează astfel șansele de a avea un președinte pro-rus pentru încă un mandat de patru ani. În februarie, prim-ministrul Ion Chicu evita să dea detalii despre împrumutul de 300 de milioane de dolari pe care Guvernul vrea să îl ia de la ruși. Dacă președintele Igor Dodon spunea că banii ar putea să ajungă în Republica Moldova fie la finele lunii februarie, fie la începutul lunii martie, prim-ministru a fost rezervat în declarații. Premierul declarase atunci că autoritățile încă negociază condițiile împrumutului și a vorbit despre un „credit suveran”. ”Credit suveran înseamnă că noi primim banii în bugetul țării și îi valorificăm fără condiții adiționale, confirm legislației Republicii Moldova. Pentru aceasta au fost deja lansate concursuri pentru construcția drumurilor și la finalizarea acestor concursuri vom desemna câștigătorii”, a declarat Chicu.

O lună mai târziu, pe 13 martie, cabinetul de miniștri a aprobat începerea negocierilor cu Rusia pentru acordarea unui credit de 200 de milioane de euro Republicii Moldova. Decizia a fost luată la o ședință de Guvern despre care presa nu a fost anunțată. După întrunire, premierul a spus că prima tranșă din împrumutul de la ruși ar urma să vină la începutul lunii aprilie. ”Este vorba de 200 de milioane de euro pe parcursul anului 2020. Rata dobânzii – 2%, termenul – 11 ani, perioada de grație – un an”, a specificat șeful Guvernului. Executivul l-a împuternicit să semneze acordul de creditare pe ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguță. Anterior, premierul anunțase că din acești bani urmează să fie reparate în jur de 250 de km de drum, inclusiv o parte a centurii orașului Chișinău.

Sectorul de transporturi, atât în Republica Moldova cât și în Rusia, este însă extrem de corupt, ceea ce sporește riscurile ca atât oficialii ruși, cât și cei moldoveni implicați în linia de creditare să dezvolte numeroase scheme de fraudare a resurselor financiare. Constructorii, de cele mai multe ori, aplică suprataxe pentru materialele utilizate și le înlocuiesc cu materiale de calitate proastă și asta în cazul în care proiectul de infrastructură ajunge să fie dus la bun sfârșit și nu abandonat la nici jumătate de cale, așa cum s-a mai întâmplat. Așa vom ajunge să avem aceleași drumuri, de calitate proastă, care vor necesita reparații permanente. Implicarea specialiștilor și muncitorilor ruși în proiectele finanțate de Federația Rusă nu este deloc o noutate bună. Și acest fapt nu ar fi o premieră pentru țara noastră, care potrivit Raportului Competitivității Globale pentru 2019 se poziționează pe locul 129 din 141 de țări la capitolul calitatea drumurilor. Moldova a acumulat doar 2,6 puncte din 7 posibile. În același top, Federația Rusă se află pe locul 99, cu 3,5 puncte din 7 posibile.

(https://www3.weforum.org/docs/WEF_
TheGlobalCompetitivenessReport2019.pdf)

Moldova a demonstrat de mai multe ori că este vulnerabilă în fața corupției. Un exemplu cras este ceea ce s-a întâmplat în aprilie 2017 când Procurorii anticorupție și ofițerii CNA au descins acasă la mai mulți funcționari ai Ministerului Transporturilor și reprezentanți ai unor companii. Atunci au fost reținuți ministrul Transporturilor Iurie Chirinciuc, directorul general interimar al Administrației de Stat a Drumurilor Veaceslav Teleman și doi oameni de afaceri. Potrivit materialelor urmăririi penale, ministrul de atunci al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, în complicitate cu celelalte trei persoane reținute, au exercitat presiuni asupra unei companii câștigătoare a licitațiilor finanțate de Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru a o constrânge să cedeze o parte din volumul de lucru unor agenți economici afiliați. În perioada 2016-2017, Chirinciuc și Teleman au creat impedimente agentului economic câștigător prin neavizarea unor acte pentru executarea lucrărilor, prin tergiversarea aprobărilor de la MTID şi ASD, precum şi prin somarea acestuia de a încheia subcontracte cu firme apropiate funcționarilor. În luna mai 2019, Iurie Chirinciuc s-a ales cu trei ani şi jumătate de pușcărie. Sentința a fost pronunțată de magistrații Curții de Apel Chișinău, după ce prima instanță i-a dictat fostului ministru o pedeapsă mai blândă: un an şi patru luni de închisoare cu suspendare. Totuși, în decembrie 2019, fostul ministru al Transporturilor a scăpat de închisoare în urma unei decizii a Curții Supreme de Justiție care l-a condamnat la un an şi patru luni cu suspendare. Din câte ne putem da bine seama, schemele rămân aceleași, doar oamenii se schimbă.

În aceste condiții, fără o supraveghere strictă, proiectele de infrastructură vor aduce bani afaceriștilor moldoveni și ruși, lăsând societatea moldovenească, care va fi nevoită să returneze împrumutul, cu drumuri inexistente sau de o calitate la fel de proastă. Mai mult, nici muncitorii moldoveni nu vor beneficia în urma acestor proiecte deoarece președintele țării Igor Dodon a anunțat că intenționează să antreneze în lucrările de reparație muncitori imigranți. Dacă Rusia își dorește cu adevărat să sprijine Republica Moldova, ceea ce e puțin probabil, ar trebui totuși să se concentreze pe descurajarea corupției, creșterea stabilității financiare și a guvernării administrative. Doar că aceste măsuri ar transforma Republica Moldova într-o țară stabilă și puternică, lucru pe care Rusia nu și-l dorește. Iar dacă ar fi să analizăm lucrurile mai profund, acceptând acest împrumut, Republica Moldova riscă să-și piardă identitatea și chiar suveranitatea. Statul nostru va deveni mult mai îndatorat și strâns legat de Kremlin, iar creșterea datoriilor față Rusia îi va limita în acțiuni pe politicienii de la Chișinău, iar țara va fi și mai puțin liberă și independentă. Fostul ambasador al țării noaste la Moscova, analistul politic Anatol Țăranu a afirmat într-un comentariu pentru radio Europa Liberă că ceea ce trebuie cu adevărat să îngrijoreze nu e creditul, ci prețul cerut de Moscova în schimbul acestuia. „Rușii niciodată nu dau bani pur şi simplu, de dragul reformelor în Republica Moldova. Condiționările sunt foarte dure şi de ordin geopolitic: sau intri în aliniamentul rușilor şi devii servil, devii factor al politicii ruse, sau nu te bucuri de aceste favoruri. Şi, pe urmă, este foarte nocivă această relaționare economică cu rușii, prin intermediul acestor condiții de ordin geopolitic, pentru că relația economică cu rușii înseamnă servilism. Şi cei care ne leagă pe noi prin astfel de relații transmit această povară grea şi următoarelor guvernări. Chiar dacă ele vor fi mai pro-ruse, dar ele vor trebui să plătească polițele pentru aceste cedări pe care acum le face Dodon şi echipa lui. Este o chestiune foarte gravă”, susține Anatol Țăranu.

Dacă vrea să prevină dependența de Kremlin, Republica Moldova ar trebui să învețe lecția unui stat controlat de guvernul rus prin intermediul presiunilor economice și care și-a pierdut de mai mulți ani suveranitatea, Belarus. Vor înțelege oare autoritățile de la Chișinău că pot învăța și din greșelile altor țări sau vor continua să calce pe aceeași greblă?

Sursa: realitatea.md