CONSTATARE: Putin a pierdut nu numai Ucraina, dar și Kazahstanul

Anul trecut, președintele kazah Nursultan Nazarbaiev a luat decizia de a adopta grafia latină, care să înlocuiască alfabetul chirilic utilizat până în prezent în limba kazahă. Iar de la începutul acestui an, la ședințele Parlamentului de la Astana a fost intrezisă utilizarea limbii ruse. Două decizii de o imensă semnificație civilizatorie – un pas înapoi în fața sferei culturale a limbii ruse și o întoarcere spre vest, scrie publicația poloneză Wpolityce, citată de paginaderusia.ro.

Aceasta, potrivit autorului articolului, este o veste proastă pentru Kremlin, deoarece cel mai mare stat din Asia Centrală a decis să părăsească sfera de influență a Moscovei.

„Cu toate acestea, desi rușii fac tradiționalele amenințări, ei nu au nici mijloace si nici timp pentru a stopa procesul deja început. Ei sunt prea ocupați cu alte evenimente care le absoarbe toată atenția și, prin urmare, nu pot răspunde mai dur pașilor facuti de Astana”, comentează publicația.

Pentru mulți comentatori ruși, decizia Kazahstanului a fost o surpriză totală. Până acum, conducerea acestei țări s-a comportat foarte prudent în relația cu Rusia. Acest lucru s-a datorat experienței istorice kazahe. În epoca lui Stalin, bolșevicii au distrus și așa puțin numeroasa elită kazahă, iar în 1940 URSS a impus alfabetul chirilic. Timp de mulți ani, guvernul sovietic, în cadrul programului de supunere a vastelor teritorii nelocuite din Kazahstan, a relocat populație creștină în regiune, în principal etnici ruși. Ca urmare a colonizării pe scară largă, ponderea populației indigene din Kazahstan a devenit cea mai mică din toate republicile sovietice.

Conform recensământului din 1959, kazahii reprezentau doar 30% din populația Republicii Sovietice Socialiste Kazahstan. Apoi, situația a început să se schimbe treptat, mai ales datorită faptului că kazahii faceau mai mulți copii decât rușii. În ciuda acestui fapt, în 1989, în ajunul prăbușirii URSS, reprezentanții poporului kazah reprezentau doar 39,7%.

Timp de mulți ani, Kazahstanul a rămas atât de loial față de Moscova, încât Rusia nu a simtit nevoia să înființeze vreun „partid rusesc”. Din 1991, rusa a devenit a doua limbă de stat în această țară. Drept urmare, în peisajul politic kazah nu exista astăzi niciun partid sau mișcare pro-rusă, deși rușii rămân o minoritate semnificativă în Kazahstan (25%).

În același timp, Nazarbaiev a impus o politică de treptată „kazahizare”, care a inclus, în special, construirea unei noi capitale – Astana – departe de centrele urbane rusofone (Alma-Ata și Karaganda).

Recensământul efectuat în 2009 a arătat că kazahii reprezintă deja 63,1% din populația țării.

„Probabil că Nazarbaiev nu se grăbea să adopte deciziile sale, dacă nu era agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Rușii au câștigat poziții importante doar în Donbas și Crimeea, adică în regiunile aproape în întregime rusificate. Acolo însă unde exista alternativă lingvistică și o barieră culturală, au fost nevoiți să se oprească. Evenimentele ucrainene au arătat că limba națională este baza securității țării. S-a dovedit că limba poate juca un rol-cheie în păstrarea integrității teritoriale a statului, așa că era timpul pentru Kazahstan să ia o decizie”, comentează publicația.

Nazarbaiev a ales momentul potrivit: aflată sub sancțiuni, în plin conflict cu Occidentul și războaie mocnind în Siria și Ucraina, Rusia nu are putere acum să se implice într-o nouă dispută. Așa că nimic nu îi încurcă pe kazahi să facă schimbări revoluționare. Efectele acestor reforme vor fi vizibile pe termen lung, dar este deja clar că pentru Rusia ele nu vor aduce nimic bun, conchide Wpolityce.