Alegerile din Saxonia-Anhalt, capcana politică pentru Friedrich Merz: pierde indiferent de scorul AfD

Alegerile regionale de duminică din landul german Saxonia-Anhalt reprezintă un test dificil pentru cancelarul Friedrich Merz. Indiferent de scorul obținut de Alternativa pentru Germania (AfD), șeful guvernului de la Berlin riscă să iasă afectat politic din acest scrutin.

Votul are loc într-un moment în care extrema dreaptă germană înregistrează o ascensiune puternică. AfD conduce detașat în sondaje, iar un rezultat foarte bun al formațiunii ar putea plasa Uniunea Creștin-Democrată (CDU) într-o situație extrem de complicată.

În cazul unei victorii categorice, AfD ar putea ajunge pentru prima dată să conducă un land german de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Formațiunea ar obține astfel o premieră cu o puternică încărcătură simbolică și ar depăși „cordonul sanitar” care a ținut-o în afara guvernelor federale și regionale din Germania.

Dacă AfD nu va obține însă suficiente voturi pentru a guverna singură, CDU s-ar putea confrunta cu o altă problemă. Pentru a ține extrema dreaptă în afara executivului regional, creștin-democrații ar putea fi nevoiți să ia în calcul o alianță cu stânga radicală, în ciuda pozițiilor exprimate anterior de Friedrich Merz.

Prin urmare, scrutinul din Saxonia-Anhalt nu îi oferă cancelarului un scenariu cu adevărat favorabil. Rezultatul va arăta mai ales cât de mare va fi „umilirea politică” pe care Friedrich Merz va trebui să o gestioneze în urma alegerilor.

Cele mai recente cercetări sociologice indică un avans considerabil pentru AfD. Formațiunea este creditată cu aproximativ 42% din intențiile de vot, aproape dublu față de CDU, partidul condus de Friedrich Merz.

Pe poziția a treia se află Partidul Stângii. SPD, partenerul social-democrat din coaliția cancelarului, se situează la puțin peste pragul electoral de 5%. Acest prag a fost introdus tocmai pentru a limita accesul formațiunilor extremiste în parlamente.

Un rezultat de 42% sau chiar mai mare ar putea apropia AfD de majoritatea absolută în parlamentul landului. Într-un asemenea scenariu, Ulrich Siegmund, liderul formațiunii în Saxonia-Anhalt, ar putea deveni premierul landului.

O asemenea evoluție ar avea o importanță simbolică majoră. AfD, partid înființat în 2013 și considerat mai apropiat de Moscova decât celelalte formațiuni importante din Germania, ar reuși să ajungă la conducerea unui land, în pofida izolării politice impuse de partidele tradiționale.

Blocul conservator format din CDU și aliatul său bavarez tradițional, Uniunea Creștin-Socială (CSU), înregistrează cele mai scăzute intenții de vot din ultimii cinci ani. Formațiunea este creditată cu doar 20% din opțiunile electoratului, cel mai mic nivel înregistrat după octombrie 2021.

În septembrie vor avea loc alegeri regionale în Saxonia-Anhalt, Mecklenburg-Pomerania Inferioară și Berlin. Scrutinul din Saxonia-Anhalt este programat pentru 6 septembrie, iar alegerile din Berlin și Mecklenburg-Pomerania Inferioară vor avea loc pe 20 septembrie. AfD este decisă să obțină scoruri istorice în toate aceste regiuni.

Sondajele au fost realizate în perioada 10-14 august, pe un eșantion de 1.203 persoane cu drept de vot. Marja de eroare este de plus sau minus 3,1 puncte procentuale.

În paralel cu pregătirile pentru alegeri, la Berlin au fost denunțate tentativele „extremiștilor” de a minimaliza fărădelegile comise în RDG, pe fondul unei nostalgii crescânde față de fostul regim comunist din estul țării. Autoritățile germane se tem că această nostalgie ar putea fi exploatată electoral înaintea importantelor scrutine regionale.

„Extremiştii de stânga ca şi cei de dreapta încearcă în prezent să minimalizeze în mod deliberat fărădelegile comise în RDG”, a avertizat ministrul german al culturii, Wolfram Weimer, apropiat al conservatorilor, cu ocazia unei ceremonii dedicate împlinirii a 65 de ani de la ridicarea Zidului Berlinului.

„Regimul SED (partidul unic în RDG) a fost o dictatură brutală, fără alegeri libere, fără libertatea presei, fără libertate de circulaţie, dar cu STASI (temuta poliţie politică secretă), temniţe de tortură şi benzi ale morţii de-a lungul zidului”, a adăugat Weimer.

Responsabila din Bundestag pentru victimele SED, Evelyn Zupke, a susținut aceeași opinie: „Pentru unii, RDG pare din ce în ce mai frumoasă pe măsură ce trece timpul (...) Se ocultează cum era de fapt viaţa în RDG”.

Președintele Uniunii asociațiilor victimelor dictaturii comuniste, Dieter Dombrowski, a avertizat asupra pericolelor tot mai mari care amenință democrația germană.

„Democraţia este pusă din ce în ce mai des sub semnul îndoielii (...) Această tendinţă se accentuează atât la stânga, cât şi la dreapta”, a declarat el.

În cadrul unui miting electoral al AfD din Saxonia-Anhalt, unde formațiunea îi devansează pe conservatori cu aproape 20 de puncte procentuale în sondaje, „s-a cântat imnul RDG”, a denunțat Dombrowski.

Regiunea, aflată la aproximativ 200 de kilometri de Berlin și cu puțin peste două milioane de locuitori, ar putea deveni prima guvernată de extrema dreaptă în Germania postbelică.

Candidatul AfD Ulrich Siegmund, născut la trei săptămâni după reunificarea Germaniei, în 1990, mizează pe această „nostalgie” în rândul alegătorilor săi. El organizează plimbări cu motocicleta Simson, un vehicul de mici dimensiuni devenit simbol al identității est-germane.

Pe lângă Saxonia-Anhalt, alegerile regionale din 20 septembrie sunt preconizate la Berlin și în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, în nord-estul țării.

Ridicat la 13 august 1961, Zidul Berlinului a separat Republica Democrată Germană comunistă de Germania de Vest timp de 28 de ani. A căzut la 9 noiembrie 1989, iar reunificarea țării a fost realizată la 3 octombrie 1990.

Ulrich Siegmund, candidatul AfD la funcția de premier al landului Saxonia-Anhalt, a fost prezentat de revista „Der Spiegel” drept „cel mai periculos om din Germania”, într-o copertă publicată cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor regionale.

La un eveniment de campanie, Siegmund i-a spus unui jurnalist că respectiva copertă a fost o „publicitate foarte bună” pentru el. De asemenea, el a distribuit pe contul său de Instagram un videoclip în care poate fi văzut semnând exemplare ale revistei.

În ciuda faptului că filiala AfD din Saxonia-Anhalt este considerată de serviciile de informații interne un caz confirmat de extremism de dreapta, formațiunea are o șansă serioasă de a obține majoritatea absolută la alegerile din 6 septembrie.

Ulrich Siegmund are 35 de ani și s-a născut în Havelberg, localitate situată în landul Saxonia-Anhalt. Înainte de a intra în politică, a urmat o formare profesională în domeniul comerțului și a obținut ulterior o diplomă de licență în administrarea afacerilor și psihologie economică.

Este membru al AfD din 2014, iar din 2016 face parte din Landtagul din Saxonia-Anhalt. Din august 2022, Siegmund este unul dintre liderii grupului parlamentar al AfD din acest land.

Ascensiunea sa în cadrul partidului s-a accelerat în ultimii ani. În mai 2025, el a fost desemnat candidatul principal al AfD pentru alegerile din acest an și a fost ales pe primul loc al listei partidului.

Siegmund a stabilit pentru formațiune obiectivul de a obține cel puțin 45% din voturi. El a susținut și ideea unei guvernări exclusiv AfD, fără o coaliție cu celelalte partide.

Candidatul este una dintre figurile AfD care au reușit să construiască o prezență importantă în social media. Campania sa electorală se bazează într-o măsură semnificativă pe TikTok, Instagram și YouTube. Prin aceste platforme își transmite mesajele direct către alegători și încearcă să evite filtrele presei tradiționale.

Sondajele îi oferă AfD o poziție dominantă în Saxonia-Anhalt, ceea ce îl transformă pe Siegmund într-unul dintre cei mai importanți politicieni ai extremei drepte germane în perspectiva alegerilor din 6 septembrie.

Primul scenariu este cel în care AfD obține o victorie suficient de mare pentru a forma singură guvernul landului. Ar fi o premieră în Germania postbelică și un șoc pentru actuala configurație politică de la Berlin și Bruxelles.

Al doilea scenariu este mai complicat pentru Friedrich Merz dintr-un alt motiv. Dacă AfD nu va reuși să obțină majoritatea, CDU va trebui să găsească o formulă prin care să formeze un guvern fără extrema dreaptă.

Problema este că Merz a respins până acum orice colaborare cu extrema stângă. Totuși, în lipsa unei alte majorități, creștin-democrații ar putea ajunge în situația de a negocia cu această zonă politică pentru a împiedica AfD să preia puterea în land.

O alternativă ar fi formarea unui guvern minoritar al CDU, susținut de social-democrați, dacă SPD reușește să depășească pragul electoral. O asemenea administrație ar depinde însă, în funcție de fiecare proiect, de voturile extremei drepte sau ale extremei stângi.

Astfel, indiferent de rezultatul final al alegerilor din Saxonia-Anhalt, Friedrich Merz riscă să fie afectat din punct de vedere politic. Un scor foarte mare al AfD ar confirma amploarea ascensiunii extremei drepte. În schimb, un rezultat care nu îi permite formațiunii să guverneze ar putea forța CDU să abandoneze una dintre principalele sale linii politice.

Scrutinul de duminică ar putea deveni, prin urmare, punctul de plecare pentru o reacție în lanț în politica germană. Consecințele ar putea afecta nu doar echilibrul politic din Saxonia-Anhalt, ci și poziția lui Friedrich Merz, deja perceput de criticii săi drept un cancelar slab.