Cimitirul de ONOARE din R. Moldova

POMENIRE // În cimitirul militar de la Țiganca, unde se odihnesc 1 020 de ostași români, căzuți în luptele celui de-Al Doilea Război Mondial, slujbele de pomenire se vor face de sărbătoarea Înălțării Domnului

Cimitirul din satul Țiganca, raionul Cantemir, a fost inaugurat pe 1 iunie 2006 de către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor. În prima jumătate a lunii iulie 1941, cele mai sângeroase lupte pentru eliberarea Țării au avut loc la capul de pod de la Țiganca, unde mii de ostași români au căzut la datorie în doar câteva zile.

Slujbe de pomenire, în ziua Înălțării Domnului

Potrivit primarului din Țiganca, Petru Gandrabur, există deja o tradiție ca în fiecare an să fie oficializate slujbe de pomenire a eroilor români, dar nu de Paștele Blajinilor.

„Tradițional, toate slujbele de pomenire se fac de ziua Înălțării Domnului, zi care a fost consacrată ca Zi a Eroilor. Vin mulți oameni din localitate, dar și din satele vecine. Lângă cimitir este și o bisericuță, unde se fac slujbe. Înainte de Paștele Blajinilor, în cimitir s-a făcut curat, ca peste tot”, a precizat primarul.

Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 și 2001, sărbătoarea Înălțării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor. Cu acest prilej, în toate bisericile din Țară și străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuți de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamului.

Unele dintre marile bătălii ale Armatei române

După cum se arată în datele istorice publicate de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, luptele desfășurate în prima jumătate a lunii iulie 1941 la Țiganca, localitate situată la 3 km est de Prut, sunt comparabile cu marile bătălii purtate de Armata Română în zonele Cornești, Odesa, Cotul Donului, Kuban, Caucaz, Stalingrad sau Crimeea în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Din cauza pierderilor omenești, în zonă au fost amenajate peste 25 de cimitire de campanie. După ce în vara anului 1944 acțiunile militare s-au mutat la vest de Prut, s-a început demolarea tuturor cimitirelor amenajate în întreg spațiul în care Armata Română a luptat în timpul Campaniei din Est. Din cauza intervențiilor făcute asupra locului, inclusiv cu buldozerele, oasele celor căzuți au fost purtate de șuvoaie și împrăștiate în toată valea.

Localnicii care au donat pământul

Terenul pe care s-a amenajat Cimitirul de Onoare de la Țiganca a aparținut cândva localnicilor Mihalcea Tiron și Ștefan Comarzan, ambii din comuna Țiganca. Aceștia au donat o suprafață de 3 150 de metri pătrați comandantului Regimentului 12 Dorobanți Bârlad, în scopul de a ridica pe el o troiță în amintirea colonelului Niculescu, a ofițerilor și trupei, căzuți în luptă.

Proiectul de reconstrucție a Cimitirului de Onoare a fost lansat de către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, pe 9 iunie 2005, de Ziua Eroilor, când a avut loc o ceremonie oficială de comemorare a eroilor Armatei române. Până în anul 2005, la 60 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, singurul semn al recunoștinței românești la Țiganca a fost o troiță instalată în 2004 pe locul fostului cimitir și începerea demersurilor pentru realizarea unei mănăstiri în apropierea fostului cimitir românesc de campanie.

Regele Mihai, prezent în ziua inaugurării

La 1 iunie 2006, cu ocazia Zilei Eroilor a avut loc festivitatea solemnă de inaugurare a Cimitirului de Onoare al eroilor români de la Țiganca. La eveniment au participat oficiali de pe ambele maluri ale Prutului, iar o prezență deosebită a avut-o Regele Mihai.

Reconstrucția cimitirului a constat în împrejmuirea acestuia, reamenajarea celor nouă gropi comune, instalarea a 142 de cruci creștine, amplasarea a 11 plăci comemorative de marmură, amenajarea peisagistică și a căilor de acces, montarea unei troițe, a unei porți monumentale tradiționale și a candelelor.

Poartă tradițională românească

Cimitirul este protejat printr-un gard din fier, realizat în stilul așezămintelor monahale. Fundația este din beton, cu o adâncime de până la 1,5 metri și o lățime de 40 cm, iar placarea cu piatră de Cosăuți conferă cimitirului un aspect de monumentalitate.

La intrare au fost dispuse 11 plăci comemorative realizate din granit negru de Baia Mare, fiecare dintre ele are forma unei casete paralelipipedice înclinate spre Vest. În groapa comună dinspre intrarea principală au fost reînhumate rămășițele descoperite în timpul săpăturilor efectuate pentru reconstrucția cimitirului.

Intrarea în cimitir se face printr-o poartă tradițională românească, cu lățimea de 5 metri și înălțimea de 3,6 metri, care a fost sculptată de către meșterul popular Ilie Bența din Bârsana, Maramureș. Acesta a realizat și troița monumentală, amplasată spre Răsărit, asemeni altarelor din bisericile ortodoxe.