VIDEO, FOTO // CATASTROFA de la Cernobîl: Adevărul a ieşit la iveală după 29 de ani. „Totul a fost o minciună"

Mai multe sectoare ale Alpilor rămân la fel de radioactive ca deşeurile nucleare, la aproape trei decenii de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, avertizează experţi de la Comisia franceză de Cercetare şi Informare Independente cu privire la radioactivitate (CRIIRAD), relatează L'Obs online, citat de mediafax.ro.

Parcul Naţional Mercantour şi Col de la Bonette-Restefond, două bijuterii din Alpii francezi, sunt foarte periculoase, avertizează experţi de la CRIIRAD într-un studiu publicat vineri. În pofida faptului că asociaţia este cunoscută pentru poziţia sa antinucleară, observaţiile şi alertele sale au la bază o activitate ştiinţifică recunoscută, ceea ce este de natură să provoace îngrijorare în privinţa siturilor alpine, comentează publicaţia franceză.

Potrivit CRIIRAD, cele două locuri prezintă un nivel mediu de radiaţie cu cesiu 137 - un metal radioactiv produs de către centralele nucleare - „de două ori mai mare decât cel normal". În anumite zone, cesiul s-a acumulat în aşa măsură, încât prezintă „valori de câteva zeci de ori sau chiar de câteva sute de ori mai mari decât nivelul natural", potrivit aceleiaşi surse.

- Minciună de stat

Asociaţia afirmă că a măsurat, în anumite eşantioane de sol prelevate de pe munte, o radioactivitate mai mare de 100 de mii de becquereli pe kilogram. „Adică valori specifice deşeurilor nucleare", precizează Bruno Chareyron, un inginer în fizica nucleară, directorul Laboratorului CRIIRAD. Directivele europene consideră că la un nivel de peste 10 mii de becquereli pe kilogram (adică o valoare de zece ori mai mică decât în Alpi) este necesară tratarea solului contaminat ca şi cum ar fi un deşeu.

De unde provin aceşti izotopi toxici? Din trecut, sau mai exact dintr-un trecut care nu vrea să treacă, cel al catastrofei de la Cernobîl, de pe 26 aprilie 1986, scrie publicaţia. Centrala ucraineană a explodat şi a răspândit în toată Europa un nor radioactiv. Estul Franţei - din Alsacia şi până în Corsica - a fost deosebit de radiat, în pofida faptului că autorităţile franceze afirmau atunci, pe 6 mai 1986, prin Ministerul Agriculturii, că „teritoriul francez, din cauza distanţei mari, a fost total cruţat de poluare".

„O minciună de stat a cărei enormitate este demonstrată, după 29 de ani, de măsurătorile CIIRAD, dacă mai era nevoie”, comentează L'Obs.

"Radioactivitatea pe care o observăm astăzi este legată în proporţie de 80% de accidentul de la Cernobîl, iar restul de 20 de procente provine de la materialele nucleare franceze, cu mult înainte de anii '80", apreciază Bruno Chareyron.

Însă de ce ar fi mai afectaţi masivii alpini decât, de exemplu, periferia lioneză sau preeria alsaciană? Din cauza ploii, răspunde expertul. "Gradul de contaminare este întru totul corelat cu precipitaţiile care au avut loc în perioada 1-6 mai 1986 (perioada trecerii norului radioactiv pe deasupra teritoriului francez). Ploaia, la fel ca ninsoarea, aduce la sol atomi radioactivi aflaţi în suspensie în aer", declară el.

- Probleme cu tiroida, cancere

Relieful muntos contribuie, de asemenea, la această situaţie. Cu ajutorul gravitaţiei, relieful permite acumularea particulelor periculoase într-un spaţiu restrâns, la baza pantelor, în loc să permită dispersarea lor peste tot, aşa cum este cazul unei suprafeţe plane. Or tocmai această concentraţie este nocivă pentru miile de vizitatori care bat anual masivii Mercantour.

Doar trecerea prin aceste zone nu ridică o problemă, însă "nu trebuie să se rămână mult timp în zone contaminate, deoarece această expunere lungă poate avea consecinţe grave: probleme cu tiroida, cancere", avertizează Bruno Chareyron.

Aceasta nu este prima dată când CRIIRAD alertează autorităţile cu privire la radioactivitatea Alpilor. În 1998, ONG-ul l-a interpelat pe ministrul Sănătăţii Bernard Kouchner pe această temă, cerându-i să informeze turiştii să nu staţioneze prea mult timp în anumite puncte şi să excaveze aproximativ zece centimetri de sol în zonele cele mai contaminate. "Din 1998 şi până în prezent nu s-a făcut nimic", deplânge ONG-ul. "Nu este uşor să pui în discuţie excelenţa domeniului nuclear într-o ţară cu 58 de reactoare", comentează LObs.