Barometrul Școlar 2026: Încredere ridicată în școli, dar manualele și disciplinele STEM cer reforme urgente în învățământul din Republica Moldova

Ministerul Educației și Cercetării a lansat, în premieră, Barometrul Școlar – un instrument național care măsoară percepțiile privind calitatea educației, climatul școlar, respectarea drepturilor copilului și nivelul de integritate în instituțiile de învățământ general. Studiul oferă o imagine de ansamblu asupra sistemului educațional din perspectiva elevilor, părinților, profesorilor și a directorilor de școli.

Rezultatele au fost prezentate în cadrul conferinței „Barometrul Școlar 2026: Dialog pentru educație”, la care au participat cadre didactice, elevi, reprezentanți ai instituțiilor publice și ai partenerilor de dezvoltare.

„Pentru noi, la Ministerul Educației și Cercetării, Barometrul Școlar este mai mult decât un studiu - ne arată clar unde sistemul funcționează bine și unde trebuie să intervenim cu mai multă fermitate. Faptul că majoritatea elevilor și părinților au încredere în școala lor ne încurajează, dar datele privind manualele, integritatea, frecvența cazurilor de bullying în școli sau incluziunea copiilor cu dizabilități ne obligă să accelerăm reformele. Vom continua să investim în manuale de calitate, infrastructură modernă și mecanisme transparente, pentru ca fiecare copil din țara noastră să învețe într-un mediu sigur, echitabil și orientat spre performanță”, a menționat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în deschiderea evenimentului.

Într-un discurs din numele tuturor agențiilor ONU care au contribuit la realizarea acestui studiu, Maha Damaj, Reprezentanță de Țară UNICEF, a declarat: „Sala de clasă este una dintre puținele instituții publice în care aproape fiecare copil petrece peste un deceniu de ani formativi. Este locul unde autoritatea se exercită zilnic, unde normele sunt negociate, unde diferențele devin vizibile și unde regulile sunt fie aplicate consecvent, fie impuse selectiv. Tot aici, tinerii își formează primele așteptări legate de echitate, voce, merit, roluri de gen, diversitate și încredere în instituții.

Când înțelegem ce se întâmplă acolo, nu descriem doar sectorul educațional. Observăm fundațiile viitoarei culturi civice. Și ale participării pe piața muncii, ale egalității de gen, coeziunii sociale și rezilienței democratice.”

„Studiul prezentat astăzi ne permite să examinăm acest sistem cu precizie empirică. El oferă mai mult decât date; dezvăluie tipare structurale care vor influența dezvoltarea pe termen lung a Moldovei dacă sunt neglijate”.

Datele sondajului arată că 7 din 10 elevi, părinți și profesori au o percepție pozitivă asupra învățământului din Republica Moldova, iar opt din zece elevi și părinți se declară mulțumiți de calitatea studiilor oferite de propria școală.

În același timp, Barometrul evidențiază necesitatea unor intervenții urgente în domeniul manualelor școlare și al disciplinelor din aria STEM, în special fizică, chimie și matematică. Acestea sunt evaluate mai critic atât de elevi, cât și de profesori. Doar puțin peste jumătate dintre respondenți consideră manualele la aceste discipline ușor de înțeles, interesante și suficiente pentru a acoperi materia predată.

Totodată, elevii indică drept prioritare în curriculum subiecte precum educația pentru sănătate, ghidarea în carieră, drepturile omului și educația financiară.

În acest context, MEC implementează o reformă amplă ce vizează manualele școlare, corelată cu revizuirea curriculumului național. În anul curent va fi lansată achiziția a 105 titluri de manuale, cu un buget de aproximativ 150 de milioane de lei, în baza unui mecanism care pune pe primul plan calitatea. Manualele vor avea o prezentare grafică îmbunătățită, fonturi adaptate vârstei elevilor și vor fi divizate, acolo unde este necesar, în volume mai mici. Sunt introduse manuale digitale și interactive pentru disciplinele STEM, iar procesul de certificare a autorilor și evaluatorilor urmează să fie consolidat.

Datele studiului mai arată că majoritatea respondenților consideră că drepturile copilului sunt, în general, respectate în școală. Cu toate acestea, dreptul la nediscriminare rămâne cel mai vulnerabil. De asemenea, nu toate instituțiile sunt adaptate integral pentru copiii cu dizabilități, iar infrastructura sanitară necesită îmbunătățiri semnificative. Ministerul răspunde prin investiții în programul „Școala Model”, proiecte de accesibilitate, modernizarea blocurilor sanitare și dotarea instituțiilor cu echipamente asistive, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare.

În ceea ce privește climatul școlar și integritatea academică, datele indică existența fenomenului copierii la evaluări, precum și diferențe notabile de percepție între elevi și cadrele didactice. Pentru a asigura corectitudinea procesului de evaluare, Ministerul a introdus verificarea centralizată a lucrărilor pentru examenele de clasa a IX-a și delegarea de asistenți externi în instituții, alături de implementarea planurilor sectoriale anticorupție.

Referitor la plățile informale, studiul scoate în evidență percepții diferite între elevi și părinți privind consecințele refuzului de a contribui financiar. Pentru a consolida transparența, instituțiile sunt încurajate să utilizeze serviciul guvernamental MPay pentru colectarea donațiilor, în baza unui cadru normativ clar.

Barometrul subliniază, de asemenea, necesitatea consolidării mecanismelor de prevenire și combatere a bullying-ului. Ministerul actualizează ghidurile metodologice, dezvoltă un program național dedicat și implementează, împreună cu alte instituții și parteneri, acțiuni comune pentru prevenirea violenței și promovarea bunăstării elevilor.

Barometrul Școlar reprezintă un instrument strategic pentru fundamentarea politicilor publice în educație. Pe baza acestor date, Ministerul Educației și Cercetării va accelera reformele și va construi un sistem educațional modern, incluziv și centrat pe nevoile fiecărui copil.

Această inițiativă este susținută de UNICEF, Oficiul ONU pentru Drepturile Omului, UNFPA, UN Women și PNUD, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, Norvegiei și Regatului Unit.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ la nivel național și a inclus peste 2.100 de elevi pentru fiecare dintre cele două componente ale sondajului, 1.570 de părinți, 2.463 de profesori și 95 de directori din 110 școli selectate. Interviurile au fost desfășurate în limbile română și rusă, în funcție de preferința respondenților.