„Timpul contează”: trombolizele s-au triplat în Moldova după lansarea rețelei de AVC

De la lansarea, în 2024, a rețelei naționale de 13 centre de AVC, accesul pacienților din Republica Moldova la tratamente moderne a crescut considerabil. În 2025 au fost efectuate 761 de trombolize și 408 trombectomii, de peste trei ori și, respectiv, de peste două ori și jumătate mai multe decât în 2023. În ajunul Zilei mondiale de prevenire a AVC, Daniela Efremova, șefa Centrului comprehensiv de AVC de la Institutul de Medicină Urgentă, explică modul de funcționare a rețelei, ce trebuie îmbunătățit și de ce singura reacție corectă la primele semne ale unui accident vascular cerebral este apelul imediat la 112.

Accidentul vascular cerebral rămâne una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică din Republica Moldova și o cauză majoră de mortalitate și dizabilitate în rândul populației adulte. Consecințele pot fi dramatice atât pentru persoana afectată, cât și pentru familia acesteia: boala poate duce la pierderea independenței funcționale și a capacității de muncă, iar în unele cazuri poate provoca decesul.

În ultimii ani au fost făcuți pași importanți pentru a îmbunătăți accesul pacienților la asistență medicală specializată. Un moment esențial a fost anul 2024, când a devenit operațională rețeaua națională de centre de AVC.

Datele arată că tot mai mulți pacienți sunt evaluați în centrele specializate. În 2025, în cadrul rețelei au fost examinate 12.604 suspiciuni de AVC, cu aproximativ 43% mai multe decât în 2024. Evoluția reflectă atât creșterea adresabilității, cât și activitatea mai intensă a centrelor specializate.

În cazul unui AVC, timpul este decisiv. AVC-ul ischemic apare atunci când o arteră cerebrală se blochează, iar fiecare minut de întârziere înseamnă pierderea progresivă a țesutului cerebral. Cu cât circulația sanguină este restabilită mai repede, cu atât cresc șansele de supraviețuire și de recuperare a funcțiilor neurologice.

Astăzi există tratamente moderne care pot schimba semnificativ evoluția bolii. Eficiența lor depinde însă, în mare măsură, de cât de repede ajunge pacientul la spital.

Unul dintre mesajele principale este că accidentul vascular cerebral reprezintă o urgență medicală absolută. La apariția primelor simptome trebuie apelat imediat serviciul 112. Nu trebuie așteptat ca manifestările să dispară și nici încercat un tratament la domiciliu.

Operaționalizarea rețelei naționale de centre de AVC, în 2024, a schimbat în mod important organizarea asistenței medicale pentru pacienții cu accident vascular cerebral din Republica Moldova.

Rețeaua cuprinde 13 centre de AVC, organizate pe trei niveluri: 11 centre primare, un centru multidisciplinar și un centru comprehensiv. Structura permite acordarea asistenței specializate cât mai aproape de locul în care se află pacientul și, atunci când este nevoie, direcționarea rapidă către centrele care dispun de capacități terapeutice avansate.

Centrele primare de AVC asigură evaluarea neurologică, diagnosticul imagistic și administrarea trombolizei intravenoase pacienților eligibili.

Centrul comprehensiv de AVC de la IMU și Centrul multidisciplinar de AVC de la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman” oferă, în plus, acces la tratamente endovasculare complexe, inclusiv trombectomia mecanică.

Colaborarea dintre centre, inclusiv prin telemedicină, este esențială pentru funcționarea rețelei. Specialiștii din centrele regionale pot primi sprijin la interpretarea investigațiilor imagistice și în luarea deciziilor terapeutice. Totodată, se poate stabili dacă este necesar transferul pacientului către un centru care poate efectua tratament endovascular.

Centrul comprehensiv de AVC are, așadar, un rol clinic în tratarea pacienților cu forme complexe ale bolii, dar și unul de sprijin profesional și de coordonare a colaborării cu centrele primare.

Un exemplu concret al funcționării rețelei îl reprezintă transferurile pentru trombectomie mecanică. În anul 2025, 226 de pacienți au fost transferați din centrele primare către centre specializate pentru a fi evaluați în vederea intervenției, iar 163 dintre ei au beneficiat de trombectomie.

Pentru pacient, această organizare înseamnă că accesul la tratamente moderne nu trebuie să depindă doar de localitatea în care se află. Obiectivul este ca fiecare persoană care suferă un AVC să poată beneficia de evaluare rapidă și de tratamentul necesar la momentul potrivit.

După sosirea la spital a unui pacient cu suspiciune de AVC, este activat un circuit de urgență, la care participă o echipă multidisciplinară.

Prima etapă constă în evaluarea rapidă și efectuarea tomografiei computerizate cerebrale. Investigația ajută la diferențierea AVC-ului ischemic, provocat de blocarea unui vas cerebral, de cel hemoragic, care apare în urma ruperii unui vas sanguin.

Dacă este necesar, sunt realizate investigații imagistice suplimentare, inclusiv angio-CT, pentru identificarea ocluziilor arteriale. Imagistica avansată, precum CT-perfuzia sau rezonanța magnetică, poate contribui la selectarea pacienților care ar putea beneficia de tratament în fereastra terapeutică extinsă.

În cazul AVC-ului ischemic, două dintre cele mai importante metode moderne de tratament sunt tromboliza intravenoasă și trombectomia mecanică.

Tromboliza intravenoasă presupune administrarea unui medicament care favorizează dizolvarea cheagului de sânge ce blochează circulația cerebrală.

Trombectomia mecanică este o intervenție endovasculară minim invazivă, prin care cheagul este extras dintr-o arteră cerebrală de calibru mare. La pacienții selectați, intervenția poate fi efectuată chiar și la 24 de ore de la debutul simptomelor, în funcție de criteriile clinice și imagistice.

Rezultatele din ultimii ani arată că accesul la aceste tratamente a crescut semnificativ.

În 2023, înainte de operaționalizarea rețelei naționale de AVC, în Republica Moldova au fost efectuate 225 de trombolize intravenoase și 150 de trombectomii mecanice. În 2025, cifrele au ajuns la 761 de trombolize și 408 trombectomii. Astfel, numărul trombolizelor a crescut de peste trei ori, iar cel al trombectomiilor, de peste două ori și jumătate.

Un rezultat deosebit de important este că, în 2025, aproximativ 62% dintre trombolizele intravenoase au fost efectuate în centrele primare de AVC. Acest lucru reflectă extinderea accesului la tratament în regiuni.

Tendința de creștere a continuat și în 2026. În primele șase luni, la nivelul rețelei naționale de AVC au fost efectuate 447 de trombolize intravenoase, cu 16,7% mai multe, și 239 de trombectomii mecanice, cu 30,6% mai multe decât în perioada similară din 2025.

S-au îmbunătățit și indicatorii de timp. La Centrul comprehensiv de AVC de la IMU, de exemplu, timpul mediu dintre sosirea pacientului și inițierea trombolizei s-a redus de la aproximativ 55 de minute în 2024 la 37 de minute în 2025.

Aceste rezultate contează, deoarece nu este suficient să existe tratamente moderne pentru AVC: pacientul trebuie să le primească cât mai repede.

Una dintre cele mai importante realizări din ultimii ani este schimbarea modului în care este organizată asistența medicală pentru persoanele cu AVC.

Până în 2024, tratamentele moderne de reperfuzie erau disponibile într-un sistem care nu dispunea încă de structura actuală a rețelei naționale. Operaționalizarea centrelor a permis dezvoltarea unor circuite medicale dedicate, consolidarea colaborării dintre instituții și extinderea accesului la tratament în teritoriu.

Comparativ cu 2024, rezultatele din 2025 arată o creștere de aproximativ 25% a numărului de trombolize intravenoase și de aproape 38% a celui de trombectomii mecanice.

La fel de importantă este evoluția din 2026. În primul semestru al anului, în rețeaua națională de AVC au fost evaluate 6.322 de suspiciuni de AVC, cu 2,4% mai multe decât în perioada similară a anului precedent. Numărul cazurilor diagnosticate de AVC ischemic a crescut cu 2,1%.

Un alt progres îl reprezintă colaborarea mai bună cu serviciul de asistență medicală urgentă prespitalicească. Numărul pacienților transportați la spital cu prenotificare a crescut cu 30,6%. Astfel, echipele medicale se pot pregăti din timp pentru sosirea pacientului și pot organiza mai eficient diagnosticul și tratamentul.

Totodată, numărul pacienților cu AVC ischemic care au ajuns la spital în fereastra terapeutică a crescut cu 13,7%. Acest lucru este deosebit de important, deoarece tratamentele de reperfuzie depind de timp.

Aceste date arată o evoluție favorabilă atât în organizarea asistenței medicale, cât și în accesul pacienților la tratamente specializate.

Dezvoltarea rețelei este susținută și de instruirea continuă a personalului medical, colaborarea multidisciplinară, telemedicină și campaniile de informare a populației.

În același timp, dezvoltarea unei rețele naționale performante este un proces de durată. Între centre persistă diferențe privind resursele umane, infrastructura și indicatorii de performanță.

Printre prioritățile pentru perioada următoare se numără optimizarea transporturilor interspitalicești, consolidarea echipelor medicale, reducerea timpilor de intervenție, îmbunătățirea identificării precoce a AVC și dezvoltarea serviciilor de reabilitare neurologică.

Tratamentul AVC nu se încheie odată cu tromboliza sau trombectomia. Recuperarea neurologică, prevenirea unui nou accident vascular cerebral și reintegrarea pacientului în familie și societate sunt, de asemenea, componente esențiale ale îngrijirii.

Obiectivul este construirea unui sistem în care fiecare pacient cu AVC să aibă acces la un traseu medical bine organizat, de la primul apel la 112 până la tratamentul specializat și recuperare.

Dincolo de indicatori și statistici, scopul dezvoltării rețelei naționale de AVC este să ofere cât mai multor pacienți șansa de a supraviețui și de a reveni la o viață independentă.

Cel mai important mesaj este că accidentul vascular cerebral poate fi prevenit în multe cazuri, iar recunoașterea rapidă a simptomelor poate salva vieți.

Principalii factori de risc care pot fi modificați sunt hipertensiunea arterială, fibrilația atrială, diabetul zaharat, colesterolul crescut, fumatul, sedentarismul, obezitatea și alimentația nesănătoasă.

Controlul tensiunii arteriale, respectarea tratamentului prescris de medic, activitatea fizică regulată, alimentația echilibrată și renunțarea la fumat pot reduce semnificativ riscul de AVC.

La fel de important este ca fiecare persoană să poată recunoaște semnele de alarmă. Pentru identificarea rapidă a celor mai frecvente simptome este promovată metoda internațională FAST.

AVC-ul poate avea și alte manifestări, precum pierderea bruscă a vederii, tulburări de echilibru și coordonare sau apariția unei dureri de cap foarte intense și neobișnuite.

Nu trebuie așteptat ca simptomele să dispară. Chiar dacă sunt tranzitorii, pacientul are nevoie de evaluare medicală urgentă.

În ultimii ani, centrele de AVC au organizat numeroase activități de informare și educație pentru populație. Educația este o componentă esențială a prevenirii și a îmbunătățirii accesului la tratament.

Cu ocazia Zilei mondiale a AVC, mesajul transmis este simplu: „Recunoaște. Acționează. Timpul contează.”

Uneori, un apel la 112 făcut la timp poate face diferența dintre o dizabilitate severă și șansa de recuperare, dintre viață și moarte.