Kovesi își încheie mandatul la EPPO: anchete privind fraude estimate la 67,27 miliarde de euro

Laura Codruţa Kovesi îşi încheie vineri activitatea la conducerea Parchetului European (EPPO), instituţie al cărei prim procuror-şef a fost şi pe care a condus-o timp de şapte ani. Fosta şefă a DNA lasă în urmă o instituţie care investighează fraude estimate la peste 67 de miliarde de euro, iar activitatea acesteia a fost evaluată pozitiv de Comisia Europeană. Înainte de plecare, Kovesi a avertizat că independenţa şi eficienţa Parchetului European sunt ameninţate de subfinanţare, obstacole birocratice şi presiuni politice.

De la 1 noiembrie, Kovesi va fi înlocuită de procurorul german Andrés Ritter, numit pentru un mandat de şapte ani la conducerea EPPO.

Laura Codruţa Kovesi a devenit primul procuror-şef european în octombrie 2019, după ce a condus Direcţia Naţională Anticorupţie din România. Parchetul European, cu sediul la Luxemburg, şi-a început activitatea operaţională la 1 iunie 2021. Instituţia are competenţa de a investiga şi de a urmări penal infracţiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, inclusiv fraudele cu fonduri europene, corupţia şi fraudele transfrontaliere grave în domeniul TVA.

EVALUARE POZITIVĂ A ACTIVITĂŢII EPPO DIN PARTEA COMISIEI EUROPENE

În raportul de evaluare publicat la 18 septembrie, Comisia Europeană a apreciat că Parchetul European funcţionează foarte eficient şi a constatat o creştere substanţială a activităţii sale de la începerea operaţiunilor.

Conform datelor prezentate în evaluare, numărul anchetelor active a crescut de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârşitul anului 2025.

Valoarea prejudiciilor estimate în anchetele aflate în desfăşurare a ajuns la 67,27 miliarde de euro, potrivit raportului anual al EPPO din 2025. Suma reprezintă prejudicii suspectate în dosarele investigate, nu fonduri recuperate şi nici fraude deja demonstrate în instanţă.

Numai în 2025, procurorii europeni au deschis 2.030 de anchete noi, cu aproximativ 35% mai multe decât în anul precedent. Rata condamnărilor în cauzele soluţionate prin verdict s-a apropiat de 95%.

Comisia Europeană a evidenţiat contribuţia EPPO la combaterea fraudelor împotriva bugetului Uniunii Europene. Totodată, a identificat dificultăţi legate de resursele umane şi financiare, precum şi de cooperarea cu autorităţile naţionale.

KOVESI AVERTIZEAZĂ ASUPRA VIITORULUI INSTITUŢIEI

Într-un interviu acordat înainte de încheierea mandatului, Laura Codruţa Kovesi a avertizat că rezultatele obţinute nu garantează viitorul Parchetului European. Instituţia riscă să fie slăbită treptat dacă nu primeşte resursele şi instrumentele juridice necesare. "Provocarea cheie pentru EPPO şi, în special, pentru succesorul meu va fi menţinerea independenţei şi credibilităţii EPPO", a spus ea.

Kovesi a criticat finanţarea insuficientă, amânarea reformelor legislative şi obstacolele administrative care îngreunează activitatea procurorilor europeni. Potrivit acesteia, EPPO ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegaţi, însă finanţarea disponibilă acoperă numai 180.

Fosta şefă a DNA a criticat şi atitudinea unor politicieni şi oficiali europeni faţă de anchetele penale, afirmând că la Bruxelles există persoane care par să se considere deasupra legii. Ea susţine că politicienii apără independenţa justiţiei atât timp cât anchetele nu îi vizează pe ei sau pe apropiaţii lor, însă atitudinea se schimbă atunci când investigaţiile le afectează interesele. Kovesi a menţionat, între altele, situaţia din Grecia, unde, în opinia sa, Parchetul European s-a confruntat cu una dintre cele mai evidente tentative de intimidare, în contextul anchetelor privind presupuse fraude cu subvenţii agricole europene.

De asemenea, ea a atras atenţia asupra conflictelor de competenţă dintre EPPO şi autorităţile judiciare naţionale, care pot întârzia sau bloca investigaţiile. Întrebată dacă se referă şi la ancheta privind achiziţiile de vaccinuri împotriva COVID-19, cunoscută drept "Pfizergate", Kovesi a refuzat să comenteze dosare concrete.

În pofida dificultăţilor, Kovesi consideră că Parchetul European a demonstrat că poate combate fraudele transfrontaliere şi poate contribui la protejarea bugetului Uniunii Europene.

Ea a descris conducerea EPPO drept cea mai dificilă funcţie din cariera sa, dar a afirmat că nu ar schimba nimic dacă ar trebui să o ia de la început.