ANCHETĂ // Bogații din R. Moldova cu averi NEJUSTIFICATE

Doar trei funcționari publici din R. Moldova sunt cercetați penal pentru îmbogățire ilicită, iar averile „suspecte” depășesc zece milioane de lei

Își întrețin familiile doar cu banii adunați din salarii de funcționari publici, dar reușesc să agonisească averi de milioane de lei. Fie că le-au declarat fățiș sau le-au ascuns, bunurile scumpe ajung sub lupa anchetatorilor, care inițiază dosare penale pentru „îmbogățire ilicită”.

Deși a trecut un an de când au intrat în vigoare noile prevederi din Codul penal, doar trei funcționari din R. Moldova sunt cercetați pentru că au averi nejustificate. Dar și aceștia ar putea scăpa de pedeapsă, iar salvarea ar putea veni de la Curtea Constituțională, care urmează să decidă dacă prevederile nu încalcă drepturile omului la proprietate.

Șeful Direcţiei Educaţie, Tineret şi Sport a sectorului Buiucani din municipiul Chişinău, Ion Vrâncean, a început să fie cercetat penal pentru îmbogățire ilicită în aprilie 2014, la două luni de la înăsprirea legilor anticorupție.

Avere de șase milioane

Anchetatorii au constatat că există o diferenţă vădită între averea declarată de funcționar și proprietăţile pe care le deţine acesta, care ar valora șase milioane de lei. Vrânceanu lucrează din 1997 la Direcția Educaţie Buiucani, are un salariu de circa 7 000 de lei pe lună, dar se plimbă cu o mașină luxoasă de model „Toyota Land Cruiser”, locuiește într-o casă impunătoare din orășelul Durlești și are rezerve financiare în diferite instituții bancare. Pe doar câteva conturi a fost găsit aproape un milion de lei. Centrul Național Anticorupție a dispus o revizie financiară la Direcţie şi a sesizat Comisia Naţională de Integritate (CNI) pe acest caz, dar verificările au fost încetate, pentru că „nu s-a depistat o diferență vădită între venituri și proprietăți”.

Dosare simple

Acum trei luni, Ion Vrânceanu a fost suspendat din funcție, dar s-a adresat în judecată pentru a obține dreptul de a reveni la muncă. Magistrații i-au făcut dreptate, dar în aceeași zi, procurorii au obținut un nou ordin pentru suspendarea lui Vrânceanu. Oamenii legii nu pot spune exact cât ar mai putea dura urmărirea penală pe acest caz. „Dosarul va ajunge cu siguranță în instanță, pentru că procurorii nu au dreptul să decidă singuri pedeapsa. Condamnarea se face doar prin judecată, chiar și aplicarea amenzii”, explică șeful Procuraturii Anticorupție, Eduard Harujen.

Chiar dacă sunt la prima experiență, procurorii sunt siguri că se vor descurca în instanță cu acest dosar. „În plan de tactică, aceste cauze nu sunt complicate. Sarcina probatoriului nu este doar pe seama procurorului, dar și pe umerii persoanei învinuite care trebuie să-și justifice averea, să prezinte probe elocvente”, adaugă Harujen.

„Minciuni și calomnie”

Un alt funcționar cu dosar penal pentru îmbogățire ilicită este Iurie Brumărel, care activează în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, în calitate de director al Instituţiei Publice „Unitatea consolidată pentru implementarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol”.

Acesta avea bani în conturi și proprietăți a căror valoare depăşește cu șase milioane de lei veniturile dobândite de familie în aceeași perioadă. Contactat telefonic, Iurie Brumărel ne-a spus că nu cunoaște despre existența dosarului penal, fiind sunat o singură dată de oamenii legii.

„Cred că sunt niște învinuiri pornite în baza unor minciuni care îmi lezează onoarea și demnitatea. Organele de drept continuă să fabrice dosare la comandă, dar când voi afla cine stă în spate, îl voi ataca în judecată pentru calomnie”, punctează funcționarul. Acesta dă asigurări că, anual, își declară veniturile la Inspectoratul Fiscal, iar cheltuielile familiei nu depășesc aceste venituri.

Primar cu 80 de terenuri

Cel de-al treilea funcționar verificat de CNA este primarul orăşelului Durleşti, Nicolae Crudu, care ar fi cumpărat, începând cu anul 2005, peste 80 de terenuri și a construit o casă de 430 de metri pătrați, chiar dacă are venituri doar din salariu. Anterior, funcționarul a refuzat să discute cu presa la acest subiect.

„Toate cele trei cazuri se află în procedura CNA. Se fac investigaţii privind acumularea probatoriului pentru demonstrarea culpabilităţii persoanelor vizate”, a precizat șefa Serviciului de presă al CNA, Angela Starinschi.

Contestată la CC

În final, munca ofițerilor și procurorilor ar putea fi zadarnică. La finele anului trecut, unul dintre avocații parlamentari, Tudor Lazăr, a contestat la Curtea Constituțională prevederile Codului penal care se referă la „îmbogățire ilicită” și „confiscarea extinsă” a averilor.

Avocatul consideră că legea încalcă drepturile omului și nu poate avea efect retroactiv. „Dacă o persoană a dobândit averi în anii precedenți, mai devreme de februarie 2014, nu poate fi trasă la răspundere, pentru că atunci nu exista această infracțiune. La acel moment, persoana nu a comis nimic ilegal. Cum pot fi confiscate bunurile acumulate cu cinci ani înainte de săvârșirea infracțiunii, dacă norma legală are doar un an? Sau cum pot fi ele confiscate de la persoane terțe, dacă statul apără proprietatea omului?”, se întreabă nedumerit Tudor Lazăr.

Deși sunt pe rol trei dosare penale, avocatul parlamentar nu a cerut Curții Constituționale să urgenteze examinarea sesizării.

Procurorii se asigură

Totuși, oamenii legii nu așteaptă verdictul Curții Constituționale și aplică diferite măsuri pentru a-și eficientiza munca. „Am început să delimităm bunurile obținute de funcționari anul trecut de cele mai vechi. Există un precedent recent în România, unde „confiscarea extinsă” a fost declarată parțial neconstituțională. Magistrații au stabilit că legea nu se aplică pentru bunurile dobândite până la adoptarea documentului”, explică Eduard Harujen.

Dacă s-ar ține cont de asta, primarul din Durlești ar putea scăpa de pedeapsă. În ultimii ani, funcționarul a achiziționat doar câteva terenuri agricole care ar valora mult mai puțin de o sută de mii de lei, cât a câștigat familia Crudu în 2013.

Potrivit Codului penal, funcționarii publici care au săvârșit infracțiunea de îmbogăţire ilicită riscă o amendă de până la 200 de mii de lei sau închisoare pe un termen de la șapte până la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de la 10 la 15 ani.

Galina Bostan, directorul Centruluide Analiză şi Prevenire a Corupţiei:

„Aceste prevederi legislative sunt foarte importante și ar avea un efect extraordinar în lupta cu flagelul corupției. Problema este că legislația nu se aplică în R. Moldova. Trei dosare inițiate într-un an pentru îmbogățire ilicită cred că este foarte puțin. La noi există o solidaritate între funcționari, organe de control, politicieni și normele legale nu vor da rezultate până nu va fi rupt acest cerc vicios. Averile ilicite trebuie aduse în bugetul statului. Această idee trebuie să rămână, chiar dacă Curtea Constituțională va găsi imperfecțiuni în lege. Orice act poate fi oricând revizuit”.

Eduard Harujen, șeful Procuraturii Anticorupție:

„Legile din „pachetul anticorupție” creează perspective mult mai urâte pentru cei bănuiți de ilegalități. Pe de o parte, au fost înăsprite pedepsele pentru infracțiuni de corupție, iar pe de altă parte, aceste prevederi ajută mult în prevenirea infracțiunilor. Rezultatele atestate chiar din primul an au fost peste așteptările noastre. S-a mărit de câteva zeci de ori numărul sesizărilor depuse împotriva unor funcționari și aceștia vor deveni mai prudenți”.

Premieră

Primul demnitar suspectat de CNI de îmbogățire ilicită a fost primarul satului Trifăuţi din raionul Soroca, Gheorghe Todirean. În 2012, acesta a cumpărat 42 de terenuri agricole cu 337 de mii de lei. Suma este de opt ori mai mare decât venitul obţinut în același an. Funcționarul a motivat că a adunat banii, după ce a vândut peste o sută de porci pe care i-a crescut în gospodărie.

Confiscarea averilor în România

Instanțele de judecată din România au impus, anul trecut, prin hotărâri definitive, confiscarea unor averi în sumă totală de 310 milioane de euro de la persoane condamnate pentru acte de corupție. Deocamdată, statul a reușit să recupereze 30 de milioane de euro.

Scăpat de dosar penal

În mai 2014, CNI anunța „constatări fără precedent” în cazul primarului Ghenadie Rabei din satul Cimișeni, Criuleni. Acesta nu a declarat 1 779 de terenuri, două case, zece mașini și un transfer bancar de 80 de mii de euro. Deși primarul a indicat venituri doar din salariu, CNI nu a cerut Centrului Național Anticorupție să-l cerceteze ca îmbogățire ilicită.