Dr. Ștefan Cosmin Suditu, despre evoluția neurochirurgiei: de la roboți chirurgicali la tratamentul tumorilor cerebrale

Dr. Ștefan Cosmin Suditu, medic neurochirurg și doctor în Științe Medicale, a explicat cele mai noi schimbări din neurochirurgie, de la utilizarea roboților și procesul de supraspecializare până la intervențiile pe creier și coloană.

Medicul primar în neurochirurgie a participat la o discuție dedicată evoluției actului medical și a vorbit despre modul în care sunt evaluate intervențiile, despre tratamentul afecțiunilor vasculare și tumorale, dar și despre urgențele provocate de traumatismele cranio-cerebrale sau de leziunile coloanei vertebrale.

În cadrul discuției, Dr. Ștefan Cosmin Suditu a subliniat că neurochirurgia s-a dezvoltat considerabil în ultimii ani. El a explicat că specialitatea este împărțită în două mari domenii, neurochirurgia cerebrală și neurochirurgia spinală, din care s-au desprins mai multe subspecialități.

Cum se măsoară succesul unei operații

"Succesul unei intervenții chirurgicale se cuantifică prin ceea ce poate să facă pacientul postoperator"

"Ca să vorbim despre neurochirurgie, trebuie să separăm această mare specialitate în două grupe principale: neurochirurgia cerebrală și neurochirurgia spinală.

Pentru că, din fiecare dintre aceste două mari categorii, vom extrage subspecialități în care, realmente, văzând de la an la an, de la generație la generație de neurochirurgi, apar tehnici noi, abordări noi și, bineînțeles, suntem martori la o creștere masivă a calității actului medical"

Medicul a atras atenția și asupra nevoii de informare corectă a pacienților, în condițiile în care nu există o practică unitară la nivel național. În lipsa unor date centralizate, pacienților le poate fi dificil să afle care sunt centrele cu experiență într-un anumit tip de patologie.

"Din păcate, nu există o practică națională, o practică unitară de informare. Nu există o bază de date, să zicem: centrul ăla e mai bun pe vasculară sau celălalt centru pe tumoră cerebrală sau pe patologie spinală"

În ceea ce privește roboții chirurgicali, Dr. Suditu a făcut distincția între autonomia unui astfel de sistem și folosirea lui ca instrument de sprijin pentru medic. Tehnologia poate contribui la precizia intervenției, însă deciziile sunt luate în continuare de neurochirurg.

"În primul rând, aș dori să facem o distincție între autonomia robotului chirurgical și prezența robotului chirurgical ca adjuvant. Atât în neurochirurgia cerebrală, cât și în neurochirurgia spinală, robotul are un rol bine determinat, însă, ca să zic așa, robotul este pornit de neurochirurg și este oprit de neurochirurg"

Un alt subiect abordat a fost neurochirurgia vasculară, care este strâns legată de neuroradiologia intervențională, atât pentru diagnostic, cât și pentru tratament. Medicul a oferit ca exemplu anevrismele cerebrale și dificultatea abordării anumitor localizări.

"Neurochirurgia vasculară merge mână în mână cu neuroradiologia intervențională. Atât pe partea diagnostică, cât și pe partea terapeutică. Și aici o să iau doar anevrismele, anevrismele cerebrale"

"Anevrismul de arteră bazilară, anevrismul de arteră cerebeloasă posteroinferioară sunt structuri foarte, foarte profunde în creier și este mult mai dificil să le tratezi chirurgical decât endovascular"

Progresele tehnologice au schimbat și modul în care sunt tratate tumorile cerebrale. Potrivit medicului, supraviețuirea pacienților cu glioblastoame și astrocitoame anaplazice a crescut, iar calitatea vieții după îndepărtarea leziunilor poate fi mai bună.

"Progresele în neurochirurgie au făcut ca supraviețuirea pacienților cu glioblastoame, astrocitoame anaplazice să crească, iar calitatea vieții după rezecția unei asemenea leziuni să fie mai bună, grație avansului tehnologic, a progreselor care s-au făcut"

În cazul glioblastomului, conduita medicală este stabilită în funcție de localizarea și caracteristicile tumorii. Este important să se determine dacă leziunea poate fi îndepărtată complet sau dacă intervenția are doar scopul de a preleva o probă pentru stabilirea diagnosticului.

"În cazul unui glioblastom, trebuie să-l judecăm în funcție de localizare, dacă este un glioblastom rezecabil sau nerezecabil, dacă este un glioblastom care poate fi doar operat în vederea recoltării unui fragment bioptic și ulterior pacientul să fie tratat"

În cazul traumatismelor cranio-cerebrale, evaluarea rapidă a pacientului este esențială. Medicul a explicat că trebuie urmărite starea de conștiință și semnele neurologice care pot indica o hemoragie cerebrală sau un hematom extradural, situație care poate deveni fatală dacă nu este tratată la timp.

"Din perspectiva traumatismului craniocerebral trebuie să ne concentrăm asupra stării de conștiință, trebuie să ne concentrăm asupra semnelor neurologice care trădează o eventuală hemoragie cerebrală, un hematom extradural, care este rapid mortal dacă nu este evacuat, tratat"

Leziunile care afectează mai multe segmente ale coloanei vertebrale necesită, de asemenea, o examinare neurologică atentă. Sunt evaluate atât funcția motorie, cât și sensibilitatea, pentru ca neurochirurgul să cunoască de la început gradul dizabilității deja prezent.

"Din perspectiva unei leziuni multisegmentare și la nivelul coloanei vertebrale, trebuie să evaluăm pacientul motor, motor și senzitiv, astfel încât neurochirurgul la care ajunge pacientul să știe din start că există un pacient cu o anumită dizabilitate neurologică deja manifestă în momentul diagnosticului"

Referindu-se la hernia de disc, Dr. Ștefan Cosmin Suditu a precizat că intervenția chirurgicală este recomandată atunci când simptomele pacientului corespund rezultatelor investigațiilor imagistice. Această corelație este necesară pentru alegerea tratamentului potrivit.

"Hernia de disc clasică, cum o studiem și o tratăm, se abordează chirurgical în momentul în care avem o corelație clinico-imagistică"

Emisiunea va fi difuzată joi, 17 septembrie, de la ora 18:00.