Dr. Adina Geană (SANADOR), de Ziua Mondială a Siguranței Pacientului: „O operație reușită poate fi compromisă dacă igiena și sterilizarea nu sunt puse la punct” / video

O intervenție chirurgicală reușită poate fi compromisă dacă protocoalele de igienă sau de sterilizare nu sunt respectate. Dr. Adina Geană, director de calitate și siguranța pacientului la Spitalul Clinic SANADOR, explică măsurile aplicate pentru protejarea pacienților: de la verificările efectuate împreună cu pacientul conștient, înainte de anestezie, după un model similar celui folosit la decolarea avioanelor, până la utilizarea roboților chirurgicali de mare precizie și a codurilor unice de bare pentru fiecare instrument medical.

Siguranta medicală nu înseamnă doar realizarea fără greșeală a unor intervenții complexe. Ea reprezintă un mecanism amplu de prevenire a riscurilor. O simplă fisură într-un circuit sanitar poate transforma un act medical performant într-un eșec dureros. Dr. Adina Geană explică ce presupune siguranța pacientului, în contextul Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului, marcată anual la data de 17 septembrie.

„Siguranța pacientului este un domeniu care actualmente a ajuns chiar la nivel de domeniu de studiu, dar este o componentă critică din calitatea și practic din managementul calității serviciilor de sănătate. Se referă la un cumul de condiții pe care o unitate sanitară sau un sistem medical trebuie să le asigure, să le îndeplinească, să le dezvolte în mod integrat și consecvent, în așa fel încât în timpul îngrijirilor pe care le primește, în spital sau în alt tip de unitate sanitară, pacientul să fie îngrijit fără ca aceasta să presupună riscuri sau producerea unor incidente”, explică dr. Geană.

Orice neglijență poate afecta barierele de protecție. Poate fi vorba despre o podea umedă, fără un panou de avertizare, sau despre nerespectarea regulilor de igienă la chiuvetă. Chiar și astfel de situații aparent simple pot avea consecințe asupra siguranței pacientului.

„Poți să ai o mulțime de condiții care țin de echipamente, de dotări sau de excelența personalului, dar dacă nu ai în vedere și toate celelalte condiții, este greu să spui că asiguri siguranța pacientului. Vorbim de siguranța actului medical, dar și de siguranța mediului de îngrijire și a infrastructurii”, adaugă directorul de calitate și siguranța pacientului la Spitalul Clinic SANADOR.

Dacă igiena de bază depinde de disciplina oamenilor, în sala de operație precizia are un rol esențial. Aici intervine tehnologia de vârf, care sprijină decizia medicală prin brațe robotice capabile să lucreze la nivel de micrometru. Platforma PET-CT PSMA a reprezentat o premieră națională în diagnosticul și tratamentul cancerului de prostată. În același timp, robotica a ajuns și în sălile de ortopedie, unde sistemul CORI permite reconstrucția virtuală a articulației.

„Ritmul în care se dezvoltă tehnologiile este, cel puțin pentru tehnologiile din sănătate, unul extrem de alert. Eu chiar la SANADOR, unde lucrez, am o vorbă așa pe care o folosesc și spun: la SANADOR este suficient să fie cineva convins și să ceară, pentru că imediat se investește! Se investește în echipamente de ultimă generație. În momentul în care fundamentarea este legată de ce înseamnă siguranța pacientului, de ce înseamnă nevoia pacienților care se adresează, de ce înseamnă această strategie pe care o avem, în care ne propunem și în care am reușit să facem astfel încât orice nevoie a pacienților adresați nouă să poată să fie acoperită și să i se răspundă cu profesioniști, cu echipamente și cu un mediu în spate care îi oferă siguranță.

Chirurgia robotică... diferența este foarte mare. Chirurgia clasică, sigur că nu a dispărut de tot, dar chirurgia robotică este o tehnologie a viitorului. Eu aș spune: este chirurgia viitorului acum la noi, pentru că folosim acești roboți – și nu-i folosim într-o formulă restrictivă, ci practic în mai multe specialități chirurgicale folosim această chirurgie robotică. De exemplu, sigur, pentru chirurgia generală avem robotul Da Vinci, dar avem în partea de ortopedie platforma aceasta care este extrem de sofisticată și este extrem de precisă și permite construcția și reconstrucția virtuală pentru intervențiile de ortopedie.

Sistemul CORI pe care îl folosim noi actualmente în SANADOR este una dintre cele mai recente formule în ceea ce înseamnă chirurgia ortopedică, protetica. Este foarte sofisticat, dar rezultatele sunt extraordinare, iar siguranța intervenției este una de mare nivel. Adică în momentul în care tu poți să proiectezi, tu poți să construiești virtual și după aceea la dimensiuni de nanometri, aproape micrometri... în momentul în care poți să construiești virtual așa ceva și după aceea să-ți planifici intervenția și să utilizezi aceste instrumente, această platformă îți asigură niște rezultate de excepție”, spune dr. Geană.

O intervenție chirurgicală impecabilă își poate pierde valoarea dacă instrumentarul medical introduce un microb în corpul pacientului. Pentru reducerea riscului de eroare umană, fiecare piesă chirurgicală primește o identitate digitală proprie. Sistemul automat citește codul de bare de pe truse și stabilește programul optim de decontaminare. În paralel, laboratorul de analize funcționează permanent, iar medicii din secții primesc imediat alerte telefonice atunci când parametrii biologici ai unui pacient ajung la valori critice.

„Curățenia, dezinfecția și sterilizarea, dacă nu sunt bine puse la punct, practic, indiferent cât de performanți ar fi medicii și asistenții medicali și indiferent cât de modernă și de ultimă generație ar fi tehnologia pe care o utilizezi, este evident că acolo pot să apară probleme. Discutăm despre sterilizare făcută la nivelul la care să acoperi practic tot ce înseamnă utilizarea acestor tehnologii și a oamenilor care lucrează acolo. Pentru că dacă nu ai bine pusă la punct această zonă, poți să ai o operație reușită și pacientul, din păcate, să nu treacă fără vătămări, cum spunem în domeniul siguranței.

Noi folosim sisteme din astea de sterilizare, avem un sistem extrem de bine pus la punct, un sistem care recunoaște și care planifică sterilizarea instrumentarului pe coduri. Fiecare instrument are propriul cod cu trusa respectivă de instrumente. Sistemul respectiv nu doar că îți recunoaște fiecare instrument și fiecare trusă, dar îți și planifică tipologia de sterilizare, mă rog, mecanismul de sterilizare pe care îl necesită diferitele categorii de astfel de instrumente.

Iar dacă mergem mai departe și mergem către laborator, aici deja intrăm în ceea ce se cheamă o altă zonă în care trebuie să asiguri siguranța pacientului, în care trebuie să înțelegi că aceste condiții contribuie la siguranța pacientului. Vorbim de cum gândești traseele pacientului, pentru că acolo vorbim, pe de o parte, de siguranța actului însemnând recoltarea, de siguranța prelucrărilor, siguranța de laborator propriu-zisă, în care se pune problema cum sunt prelucrate probele respective, în cât timp sunt prelucrate probele respective. Pentru că dacă tu recoltezi și nu îndeplinești toate condițiile pentru ca acele probe să poată fi transportate la laborator în condiții de siguranță, în timp util, și după aceea prelucrate cum trebuie, sigur că nu poți să răspunzi unor astfel de exigențe.

Pe de altă parte, există acele situații neplăcute, dar care există, în care rezultatele de laborator pot să indice niște valori – noi spunem critice. Într-o astfel de situație, există un întreg mecanism de comunicare, un întreg mecanism de transmitere în timp real. Adică în momentul în care practic îmi iese un rezultat din acesta critic în laborator, imediat personalul din laborator – pentru că asta ar fi o idee pe care aș vrea să o reținem: nu poți să faci siguranța pacientului dacă nu ai un laborator care să însoțească pacientul și profesioniștii permanent, adică să nu ai continuitatea în serviciile paraclinice – ei bine, indiferent de oră, la orice oră din zi sau din noapte, laboratorul lucrează. Și atunci când obține niște rezultate critice, imediat anunță clinicianul, deci sună pe secție. Până să se vadă aceste rezultate în sistem, deja clinicianul este pus în temă și poate să ia niște măsuri, poate să intervină la pacientul cu astfel de rezultate critice. Deci vedeți, această construcție nu înseamnă doar oameni excepționali sau neapărat dotări, înseamnă o întreagă preocupare, o cultură a siguranței pe care trebuie să o ai, să o dezvolți”, explică dr. Adina Geană.